O parte considerabilă dintre români au probleme cu greutatea, iar cifrele cresc de la an la an. Asta se întâmplă în contextul în care mai toată lumea ţine diete de slăbit şi consideră că mănâncă sănătos.
Fiind în perioada verii, sătmărenii consumă alimente mai ușoare, însă pe parcursul anului râmân fideli mâncărurilor gătite sau fast-foodului.
Dacă mâncarea este gătită excesiv, își pierde proprietățile
Flaviu Dunca, bucătar la Aurora declară: “Oamenii au început să comande mâncăruri reci, salate în perioada verii, mâncăruri ușoare, tind să se orienteze către partea mai corectă, cred că suntem pe drumul cel bun și în Satu Mare. Totuși consider că ardelenii mănâncă mâncăruri grele. Raportat la regiuni, în sudul țării consumul de pește este mult mai mare.Mentalitatea începe să se schimbe, lumea călătorește și ieșim din segmentul de tradițional.
Consider că ar trebui evitate mâncărurile gătite excesiv, obicei nociv la români. Vreau să mergem în zona aceea, cu o alimentație ușor mai sănătoasă. Ar trebui să ieșim, să mai socializăm. Cred ca ar trebui uitate tocanițele, ciorbele gătite în exces și familia ar putea ieși la un restaurant să mai socializeze. Dacă mâncarea este gătită excesiv, își pierde proprietățile. Folosim mulți monoglutamați și prafuri în Ardeal. 9 din 10 bucătari le folosesc pentru a reda gustul mâncării de acasă care eu zic că se poate înlocui cu altceva.Noi nu avem asa ceva în bucătărie. Sunt pe principiul cât mai natural și preparat termic cât mai puțin pentru a simți gustul autentic al mâncării”.
Caragescu Camelia Maria, nutriționist la Cezar Med și pasionată de acest domeniu ne-a povestit cum ar trebui să arate o alimentație sănătoasă și ce obiceiuri alimentare proaste a semnalat ea:
“O alimentație sănătoasă este o alimentație echilibrată care să asigure necesarul energetic și nutritiv al organismului, să îi furnizeze cantitățile optime de vitamine și minerale, proteine,glucide, fitonutienți, grăsimile sănătoase. Meniul trebuie să fie cât mai diversificat. Este foarte importantă calitatea produselor care include repartizarea corectă a valorii calorice pentru diferitele mese. Asta se face în funcție de vârstă și sex. Porțiile diferă la adulți și copii bineînțeles”.
Românii aleg deserori să mănânce prajeli, au densitate energetică foarte ridicată
„Ne confruntăm cu alimentația nesănătoasă în sensul că este foarte bogată caloric dar sunt calorii goale. Nu conțin macronutrienții și micronutrienții de care are organismul nevoie. Ca și macronutrienți sunt glucidele, lipidele care ar fi bine să fie de bună calitate și micronutrienții sunt vitaminele și mineralele.
Românii aleg deserori să mănânce prajeli, au densitate energetică foarte ridicată. Mâncărurile conțin grăsimi saturate, nu au fibre, vizual sunt atrăgătoare. Un alt obicei prost este că în loc de apă se bea mult suc carbogazos.Nu se respectă cele trei mese, se sare peste micul dejun, la prânz sunt mulți care preferă pizza sau meniul zilei, la care se mai adaugă o doză de un suc carbogazos și seară se continuă cu mâncare nesănătoasă. Uite așa corpul a primit multe calorii dar fără valoare nutritivă.”, declară Camelia Caragescu.
Ar trebui să conștientizăm ca un astfel de comportament nu duce decât la boală
„Ar trebui să conștientizăm ca un astfel de comportament nu duce decât la boală. Ar trebui să luăm asta în considerare și să ne ferim pe cât putem , din păcate mâncarea ucide mai mult decât fumatul. Ajungând la obezitate, aceasta aduce cu ea mult mai multe afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea, diabet, metabolismul este afectat. Obiceiurile alimentare și aceste boli merg mână în mână.
Mâncarea fast food este plăcere pe moment dar eu sunt uimită la ce cantitate de sucuri carbogazoase consumăm. Sunt persoane care nu beau deloc apă și nu pot supraviețui fără carbogazoase.
Este important să se respecte farfuria alimentației sănătoase. Jumătate din ea să fie formată din legume și cealaltă jumătate ar trebui împărțită în două și să fie proteine și carbohidrați. Așa și-ar asigura cantitatea optimă de nutrienți. Contează bineînțeles și calitatea. Conservele etc trebuie evitate,” este de părere Camelia Caregescu.
Sunt persoane care încep să fie interesate de un stil de viață sănătos
„Suntem împărțiți în două. Sunt persoane care încep să fie interesate de un stil de viață sănătos. Încep să citească etichetele ceea ce e foarte important, o parte sunt curioși. O parte din părinți pornesc pe ideea “dacă eu nu am avut de ce să nu îi ofer copilului?” O parte din ei, după ce încep să aibă o afecțiune, încep să se trateze și sunt alții care țin regim perioada până se simt mai bine și apoi o iau de la capăt.
Unii conștientizează că alimentația asta nu duce la nimic bun și respectă mai departe regimul. O parte din sătmăreni au impresia că mâncarea sănătoasă costă mult dar nu conștientizează că pe termen lung mâncarea ieftină îi va costa mai mult. Având în vedere că are nutrienții de care are organismul nevoie, oamenii se pot sătura mai repede mâncând sănătos. Mâncarea fast-food nu satură doar umflă.
Am o părere bună și despre produsele bio , am observat că lumea este din ce în ce mai interesată. Consider că ar fi indicat ca să trecem la un stil de viață sănătos ca să prevenim bolile care ne dau târcoale. Trebuie să știm să ne gestionăm stresul, să dormim suficient,”adaugă nutriționista.
Ar fi necesar un curs de educație alimentară în școli
„La copii e obligatoriu 5 mese pe zi, 3 principale si 2 gustări pentru că ei sunt în creștere, au nevoie de energie, de atenție. La adulți sunt indicate 3 mese. Este important să nu se sară peste ele. Din experiența mea de-alungul anilor ca și nutriționist am observat ca se sare peste micul dejun, se consumă un prânz pe fugă și o cină mult prea bogată.
Apa este iarăși foarte importană, după carte 30-35ml/kg este cantitatea ideală care trebuie băută. Sunt persoane care preferă să nu mănânce dimineața sau simt nevoia de gustări, nu suntem toți la fel. Planul nutrițional se personalizează pentru fiecare în parte. Se întocmește o anchetă alimentară cu anamneză, se cântărește persoana. În urma anchetei se pun diverse întrebări pentru a se afla preferințele alimentare.
Spre surprinderea mea atât copiii cât și adulții nu prea consumă legume și fructe. Acestea trebuie introduse treptat în planul alimentar, altfel nu le vor mânca. Asta se personalizează și in funcție de preferințe, kg, sex vârstă.
Sper ca obiceiurile alimentare să se schimbe, am observat că începe lumea să conștientizeze, ar trebui și un curs de educație alimentară în școli .La noi este pandemie de obezitate. Perioada pandemiei a afectat și mai mult obiceiurile alimentare ale copiilor, care au făcut școala online și au fost foarte sedentari. Totuși am observat că o dată cu venirea verii au început să facă mai multă miscar„, este de părere Camelia Caragescu.
Adriana Nistor