More


    Compozitorul maghiar Béla Bartók a fost un îndrăgostit de muzica populară românească

    - Advertisement -

    Poate voi fi criticat pentru faptul că deși avem Beethoven și Brahms în programul Filarmonicii Dinu Lipatti din această săptămână voi scoate în evidență prezența lui Béla Viktor János Bartók, compozitor și pianist maghiar născut în 1881 pe actualul teritoriu al României, mai precis la Sânnicolau Mare (județul Timiș). Cei care citesc aceste rânduri și vor fi prezenți joi, 21 aprilie, de la ora 18,30 în sala celei mai cunoscute instituții de cultură din județul nostru (abonament nr. 38) își vor da seama de ce am ales astfel.

    După cum spuneam Concertul Cameral propus în această săptămână de Emőke Kovacs, directorul Filarmonicii Dinu Lipatti, debutează cu „Trio în Mi Bemol Major” al lui Beethoven și continuă cu „Trio în Do Major” al lui Brahms. Trio-ul care va interpreta aceste lucrări este compus din Osztrosits Éva – vioară, Kostyák Előd – violoncel și Demény Balázs – pian. Despre Demeny am mai scris în aceste pagini, ultima oară în 31 ianuarie a.c., iar biografia sa v-am aștenut-o în 7 decembrie 2020.

    În ultima parte a cameralului de joi, vioara și pianul vor interpreta „Dansuri populare românești”, o suită de șase dansuri culese și prelucrate de Béla Bartók în 1915, muzică ce reprezintă cu precădere Ardealul simțindu-se, pe alocuri și în mică măsură, influențe maghiare. La numai doi ani, în 1917, compozitorul le-a orchestrat pentru ansamblul mic. Piesele au la bază șase melodii pentru vioară strânse de Béla Bartók în peregrinările sale prin satele din Transilvania:

    „Jocul cu bâta” – Dans din Voiniceni, astăzi județul Mureș. Se dansează energic și fericit cu o bâtă în genul Călușarilor.

    „Brâul” – Dans din Agriș, județul Mureș. Se dansează voios.

    „Pe loc” – Dans tot din Agriș. Se dansează lent, cu pași mărunți. Seamănă cu muzica de cimpoi.

    „Buciumeana” – Dans din Bucium, județul Alba. Se dansează grațios, cu o melodie sumbră.
    „Poarga românească” – Dans vechi din Beiuș, județul Bihor, similar cu polca. Se dansează repede și plin de viață.

    „Mărunțel” – Dans din Beiuș. Se dansează cu pași rapizi și mișcări scurte.

    Vineri, 22 aprilie, la Baia Mare, de la ora 19, în ATP Tech Center, oaspetele noastre de săptămâna trecută, Yolanda Covacinschi (soprană) și Veress Orsolya (alto), sub bagheta dirijorului sătmărean Ștefan Novak, într-o producție Filarmonica de Stat Dinu Lipatti din Satu Mare, vor interpreta Stabat Mater-ul lui Pergolesi.

    Éva Ostrosits
    A început să cânte la vioară la vârsta de 7 ani și și-a continuat studiile cu Brandizné Szép Emőké, apoi cu Zsolt Kalló la Liceul de Artă Szombathely. În prezent este studentă Master II la Universitatea de Muzică Liszt Ferenc din Budapesta, elevă al lui Katalin Kokas.

    Numeroase rezultate ale competiției sunt asociate cu numele său, inclusiv premiul al II-lea al concursului național de vioară Kovács Dénes, organizat în 2010, iar un an mai târziu, premiul al VI-lea. A mai obținut Premiul I la concursului național de muzică de cameră, Premiul de Nivel al concursului național de vioară Zathureczky 2014 și premiul special pentru interpretarea celei mai bune piese maghiare. În 2016, a câștigat premiul I la categoria sonată la concursul național de muzică de cameră Leo Weiner și premiul II la categoria cvartet de coarde ca membru al Kruppa String Quartet. În 2016, a fost distinsă cu Bursa Republicii și Bursa Yamaha (fiind singurul maghiar în această situație).

    Participantă la festivaluri renumite precum Festivalul Internațional de muzică de cameră Lockenhaus, Kaposfest, Academia de Festivaluri din Budapesta, Festivalul de vioară Lipó Auer, Festivalul de primăvară de la Budapesta și Festivalul de muzică contemporană Intonation-Ungarn ca membru al cvartetului mai sus amintit.

    A cântat cu interpreți celebri precum Vilde Frang, Nicolas Altstaedt, Kelemen Barnabás, Kokas Katalin, Alina Ibragimova, Alina Pogostkina, Jose Gallardo, Fejérvári Zsolt, Maxim Rysanov, Fenyő László, Ilya Gringolts, Klenyán Csaba, Boyd James De Boyds, Ránki Filipine… A cântat ca solist cu Orchestra Austro-Ungară Haydn, Orchestra Simfonică Savaria și Orchestra de cameră Camerata Pro Musica.

    A participat la cursuri de master ale unor artiști remarcabili, precum Gábor Takács-Nagy, Barnabás Kelemen, Bron Zakhar, Katalin Kokas, András Keller, Vilde Frang, Alina Pogostkina, Imre Rohmann, Eugene Drucker (cvartetul Emerson), Ulf Schneider, Jonathan Cohen, Gagner Rag Márta, Glen Dicterow, Sándor Devich, János Devich, Péter Komlós, Simon Standige și Antal Zalai.

    Előd Kostyák
    S-a născut la Cluj-Napoca, a studiat muzica în orașul natal și în București și a absolvit Academia de Muzică din Cluj-Napoca.

    În 1990 a participat la cursurile de master ale lui Miklós Perényi în Szombathely și Csaba Onczay în Keszthely.

    Ca membru al fostului Cvartet de Coarde Bartha, a câștigat Concursul de cvartet „Wilhelm Georg Berger” de la Brașov în 1994 și Concursul „Gh. Dima ”, concurs internațional de muzică de cameră. În 1994-1995 a participat la cursul de master de jumătate de an al lui Sándor Devich la Academia de Muzică din Budapesta. Din vara anilor 1994-2008 a condus violoncelul orchestrelor Ansamblul Honvéd, Filarmonica Győr și pe cel al Teatrului Național din Miskolc. Din 2009 până în 2015 a fost violoncelist solo la Opera Română din Cluj-Napoca. Din 2008 este violoncelist solo al Operei Maghiare din Cluj-Napoca.

    Előd Kostyák cântă la un violoncel realizat de Christian Neubauer la Buda în 1835, renovat în 2008 de János Márkus Barbarossa la inițiativa Societății Amaryllis din Cluj-Napoca și deținut anterior de Oficiul Episcopal Unitar.

    Béla Viktor János Bartók
    Primele lecții de pian le-a primit de la mama sa. Din 1899 a studiat pianul și compoziția la Preßburg, azi Bratislava (Slovacia) și la Academia Regală de Muzică din Budapesta, unde între 1908 și 1934 a funcționat ca profesor de pian. Între anii 1934 și 1940 a lucrat la Academia de Științe din Budapesta în domeniul folclorului muzical. În 1940 a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde, pentru o scurtă perioadă (1940-1941), a lucrat pe lângă Universitatea Columbia și ca profesor de muzică în New York, având venituri financiare modeste. A murit bolnav de leucemie pe 26 septembrie 1945 în New York.

    Bustul lui Béla Bartók din Parcul Herăstrău din București

    În primele sale opere, Béla Bartók se orientează în tradiția muzicii vest-europene, fiind în special influențat de Johannes Brahms, Richard Wagner, Franz Liszt și Claude Debussy. În poemul simfonic “Kossuth” (1904) se recunoaște influența muzicii lui Richard Strauss. Începând cu anul 1905, Béla Bartók studiază tot mai mult muzica populară maghiară, românească și cea tradițională a artiștilor țigani. În colaborare cu prietenul său, compozitorul Zoltán Kodály, realizează o culegere de muzică folclorică maghiară, românească, sârbească, croată, turcească și nord-africană, publicată în 12 volume.

    Béla Bartók a fost un excelent pianist și a compus mai multe lucrări în scop pedagogic, precum “Microcosmos” (1935), cuprinzând 153 piese pentru pian cu grade de dificultate crescândă. Cele șase cvartete de coarde sunt considerate unele din cele mai importante compoziții ale genului. În 1924, Societatea Compozitorilor Români organizează un concert dedicat aproape în întregime operelor lui Bela Bartok, ocazie cu care Enescu cântă, acompaniat la pian de Bartok însuși, Sonata a II-a pentru vioară și pian a acestuia. Doi ani mai târziu, compozitorul maghiar revine la București ca pianist solist în propria Rapsodie pentru pian și orchestră – lucrare de debut – dar stârnește interes și prin alte două opus-uri pianistice ale sale, expresionistul „Allegro barbaro” și „Dansurile românești”, oferite ca supliment în același concert.

    Gruiță Ienășoiu

     



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img