More


    Noroc că în planul de “raționalizare“ la nivel european, România nu pare foarte afectată!

    - Advertisement -

    Clar, cel mai discutat subiect în ultimele zile este reducerea dependenţei de importurile energetice din Rusia şi pregătirea pentru iarna viitoare și faptul că de la 1 august intrăm în mult discutatul și pregătitul plan de reducere a consumului de gaze pentru perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023 la nivelul statelor membre UE prin măsuri menite să asigure un flux constant de gaze către consumatorii protejaţi şi industria critică.

    Încă de la declanşarea războiului din Ucraina şi a crizei energetice, România a susţinut şi continuă să sprijine cooperarea la nivel european, în scopul depăşirii în mod constructiv a provocărilor, urmărind de asemenea protejarea intereselor sale strategice. Sigur că România, prin profilul de consum, dar şi prin disponibilitatea unor surse interne de gaze naturale, este bine poziţionată pentru a face faţă iernii 2022-2023. În cazul în care vor fi necesare măsuri suplimentare de reducere a consumului de gaze, consumatorii casnici, IMM-urile, serviciile sociale sau industria critică nu vor intra în sfera de aplicare.

    Ideea de bază la prima vedere este asigurarea fluxului constant de gaze către consumatorii protejați și industria critică și scăderea de consum a gazelor față de media ultimilor 5 ani cu 15% precum și obligativitatea stocurilor de gaze naturale. În cazul României nivelul de stocare la momentul actual este de 55%, peste nivelul obligatoriu de 46% la 1 august 2022.

    Măsurile adoptate de statele membre în scopul pregătirii pentru iarnă vizează creşterea eficienţei energetice, utilizarea surselor regenerabile de energie şi a celor cu emisii reduse de carbon şi producţie în bandă, consolidarea interconectărilor la nivelul reţelei gazelor naturale, adoptarea unor măsuri pentru protejarea populaţiei şi industriei în contextul creşterii preţurilor la energie.

    Noi ca țară am susținut producția individuală proprie dat fiind faptul că s-a demarat extracţia de gaze naturale din Marea Neagră care acoperă aproximativ 10% din consumul anual al ţării noastre. Prin realizarea investiţiei în perimetrul Neptun Deep, România va deveni independentă de importurile de gaze naturale, fiind deopotrivă un factor de stabilitate în regiune. Energia nucleară şi, într-o oarecare măsură, cărbunele, prin producţia lor în bandă reprezintă un element suplimentar de echilibrare a reţelei. În viitorul apropiat, România este interesată de finalizarea interconectărilor aferente Coridorului Vertical şi Coridorului Transbalcanic de gaze pentru a fluidiza aprovizionarea din surse noi de furnizare în regiune. Aceste coridoare sunt deosebit de importante pentru a asigura fluxul de gaze din terminale de tip LNG, precum şi din Azerbaidjan. De asemenea, operaţionalizarea Platformei energetice UE pentru achiziţia în comun a gazelor naturale este o cerinţă necesară pentru a asigura distribuirea unor fluxuri suplimentare de gaze din state terţe, la preţuri stabile.

    Preţurile crescute la energie reprezintă în continuare un subiect care se află în atenţia Comisiei Europene şi a Miniştrilor Energiei. Analiza diferitelor posibilităţi de optimizare a design-ului actual al pieţei de energie este de interes pentru România în vederea asigurării unui preţ accesibil pentru consumatori. În acest sens, România susţine în continuare explorarea posibilităţii de decuplare a preţului la energie electrică de preţul la gaze naturale.

    În urma invaziei Ucrainei, necesitatea unei tranziții rapide către o energie curată nu a fost niciodată mai puternică și mai clară. UE importă 90 % din consumul său de gaze, aproximativ 45 % din importuri fiind din Rusia, acest procentaj fiind diferit de la un stat membru la altul. Importurile din Rusia reprezintă, de asemenea, 25 % din importurile de petrol și 45 % din importurile de cărbune.

    Răzvan Govor



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img