More


    Concertul simfonic „Dvořák la New York”pe scena Filarmonicii Dinu Lipatti

    - Advertisement -

       Săptămâna aceasta conducerea filarmonicii sătmărene ne răsfață cu două evenimente de profil. Pe lângă cel de joi, ora 19 (abonamentul cu nr. 17), despre care v-am povestit în titlu și pe care îl vom prezenta mai pe larg, pentru vineri 9 decembrie, sunt programate două „Concerte educative” pe aceeași temă „Un european în America).

    Am menționat două spectacole vineri deoarece de la ora 9 spectacolul va fi în limba română, iar de la ora 11 evenimentul se va desfășura în limba maghiară. Pentru cel în limba maghiară s-a cerut ajutorul actorului Rappert Vencz Gábor, în rest fiind vorba de aceeași artiști (dirijor, actor, solist) ca și în spectacolul de joi. Copii! Nu pregetați să-i bateți la cap pe părinți să vă ofere posibilitatea de a vă face propria părere despre muzica de înaltă calitate.

       Concerul simfonic de joi, „Dvořák la New York”, este dirijat de Toadere Kovacs Dalma (revenită în Satu Mare după mai bine de doi ani și jumătate), având ca solist baritonul Peti Tamás Ottó (ambii de la Opera Maghiară din Cluj). Cei doi muzicieni vor fi susținuți de reprezentația actoricească a lui Bogdan Bob Rădulescu. Programul conține mai multe fragmente din compozițiile lui Antonin Dvořák, simfonia nr. 9 „Din Lumea Nouă” în mi minor și un dans slav (nr. 8). În plus, pe finalul concerului vom fi răsfățați cu acordurile „Simfoniei nr. 9” în re minor a lui Ludwig van Beethoven.
       Despre Peti Tamás Ottó vă vom povesti cu altă ocazie. Despre Bogdan Bob Rădulescu nu trebuie să vă mai povestim. Scrieții doar numele pe o tastatură, pe nisip la mare sau pe o bancă într-un parc și veți afla mai multe despre el decât aș putea să vă povestesc.

     

       Antonín Dvořák

    S-a născut la data de 8 septembrie 1841 în satul Nehalozeves, așezat pe malul Vltavei, în apropiere de Praga. Ca fiu al unui măcelar-cafegiu, a deprins primele îndeletniciri ale meseriei de la tatăl său, iar primele noțiuni muzicale le va învăța de la organistul orașului Zlonice. Tatăl viitorului compozitor avea un han țărănesc, iar mama lui era în serviciul unei familii princiare, pe nume Lobkowitz, din apropierea satului natal.

       Antonin va crește în ambianța atmosferei de la țară și din fragedă copilărie va cânta împreuna cu copiii țăranilor melodiile populare și va deprinde cântările bisericești în biserica satului. Este atras de dansurile tinerilor de la țară, iar acest lucru îi va influența definitiv tehnica compoziției de mai târziu, ce-l va face celebru în întreaga lume.

     

    Unul dintre primii lui profesori de muzică, Josef Spitz, organist de meserie, îl va învăța să cânte la vioară și, nu după mult timp, Antonin (la vârsta de 8 ani) va intra în mica orchestră de pe lângă hanul tatălui său.

    După ce va termina stagiul școlar în satul natal, în anul 1853 va fi găzduit de unchiul său în orășelul Zlonice unde va studia pianul, vioara și viola precum și teoria muzicii și canto coral cu profesorul Antonin Liechmann (1808-79). Despre acest profesor compozitorul își va amintii cu drag pe tot parcursul vieții, mai cu seamă că acesta îl va iniția în aprofundarea tradițiilor naționale muzicale ale Cehiei.

    A decedat pe 1 mai 1904 la Praga.

    Toadere Kovacs Dalma

    Dirijorul Toadere Kovacs Dalma are o pasiune puternică. Ea dorește să deschidă orizonturile culturale ale copiilor, mai ales ale celor între 5 și 10 ani, vârstă la care crede că poate fi inoculată muzica de largă respirație. Sub titlul „Aventuri muzicale”, la Opera Maghiară din Cluj-Napoca ea desfășoară un program educativ în calitate de manager de proiect, program ce își propune să îi familiarizeze pe copii și pe tineri cu lumea operei și a muzicii clasice. Dar să o lăsăm pe ea să ne spună ce și cum.

       Ideea a apărut puțin mai devreme decât s-a putut implementa. Fiind pandemie, lucrurile au mers puțin mai greu. Eu mi-am luat doctoratul în domeniul medierii muzicale și a existat o susținere de carte la care a fost prezent și directorul Operei Maghiare, domnul Szép Gyula. Inițial, trebuia să facem un singur spectacol pentru copii, să vedem cum merge, cum este primit de către public, dar, între timp, s-a născut și ideea de a aplica la fondurile AFCN și am și câștigat proiectul. Așa putem să facem pentru mai multe categorii de vârstă și mai multe tipuri de concerte potrivite pentru fiecare categorie de vârstă.

     

    Copiilor le place. Asta este un motto pe care-l auzim foarte des. De multe ori zici că a fost bun concertul fiindcă le-a plăcut copiilor, dar copiilor le plac foarte multe, le place și la circ, și peste tot. Nu este neapărat cel mai bun criteriu de evaluare a evenimentului. Dar copiii se poartă în general bine. La un concert pentru copii nu putem avea așteptări de gen: nu bateți din palme, doar când zicem noi; nu vorbiți; nu mișcați. Dimpotrivă! Caracteristile acestea ale copiilor sunt foarte bune pentru a putea introduce elemente de mediere muzicală, care însemnă interactivitate cu publicul, care înseamnă activități de mișcare, activități de comunicare. Ei pot să comunice. Oricum, această necesitate nu o au doar copiii. Și adulții s-ar bucura nespus de mult de un concert în care ar putea să pună întrebări sau să vorbească sau să aplaude când îi spune sufletul și nu când dictează eticheta. Deci, ei se poartă foarte firesc și noi trebuie să învățăm din asta, pentru că la copiii se văd foarte bine tendințele și nevoile. Ei ne spun și când nu le place.

    În ceea ce privește medierea muzicală am să încerc să vă dau câteva explicații. Este un domeniu foarte nou. Mediere muzicală înseamnă mijlocire între muzica clasică și public, pentru că în prezent există o ruptură între cele două, există o distanțare, oamenii nu mai înțeleg muzica clasică și când merg la un concert de acest fel se simt ca la o biserică a unei religii pe care n-o cunosc și nu știu cum să se comporte. Medierea muzicală vine exact ca să rezolve, ca să mijlocească această depărtare, această ruptură și să apropie omul de muzica clasică.

    După ce mi-am dat doctoratul în mediere muzicală, o doamnă foarte deosebită, Olguța Lupu, de la București s-a luptat și a introdus în COR (Catalogul Ocupațiilor din România) meseria de mediator muzical. Așa că, am făcut împreună un pas important pentru ceea ce înseamnă viitorul muzicii clasice și, desigur, ocupațiile unor muzicieni care poate s-ar fi îndreptat spre asta, dar n-ar fi putut să-și practice această chemare pentru că nu a existat până acum la noi în țară. Asta nu înseamnă că n-a existat în Europa și-n America.”

    Opriți războiul!



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    panouri fotovoltaice satu mare