More


    Istoricul localității Dobra, locul unde pivnițele sunt mai multe decât casele. Aici se produce un vin unic în România

    - Advertisement -

    Satul Dobra este menţionat pentru prima dată în Registrul de la Oradea, la începutul secolului al XIII-lea. Proprietarii moşiei au fost, în evul mediu, familia Drăgoşeştilor (Drágffy), mai exact ramura de Beltiug a acesteia.

    Acuzaţi de trădare, membrii familiei cad în dizgraţia regelui în 1470 şi îşi pierd statutul şi proprietăţile de odinioară. Cei care vor profita de această cădere sunt însă chiar rudele lor, ramura de Ardud a familiei, care a preluat, printre alte proprietăţi, şi satul Dobra. Moşia va rămâne în posesia lor până la stingerea familiei, la jumătatea secolului al XVI-lea. Mai târziu, toate fostele moşii ale familiei dispărute vor ajunge în stăpânirea cetăţii din Satu Mare.

    În secolul al XVII-lea, familia Rákoczi, din care s-au ridicat mai mulţi principi ai Transilvaniei, ajunge proprietara satului Dobra. Ultimii din şirul nobililor posesori ai localităţii au fost conţii din familia Károlyi, care au primit întreg domeniul cu centrul la Beltiug prin donaţie regală, în anul 1773. Populaţia satului Dobra creşte semnificativ în această perioadă, datorită numărului mare de maghiari originari din Beltiug şi Ardud, aduşi aici de familia stăpânitoare.

    Localitatea cunoaşte în această perioadă o dezvoltare economică semnificativă, la începutul secolului al XX-lea funcţionând aici două Cooperative de Credit şi Consum. Biserica reformată a satului a fost construită între anii 1795–1799. Cu o singură navă şi turnul în stil baroc, clădirea bisericii este în acelaşi timp maiestuoasă şi impunătoare. Interiorul bisericii impresionează prin tavanul din lemn pictat cu motive vegetale în nuanţe calde (1799) şi coroana amvonului realizată din lemn traforat, în anul 1800. O treime din hotarul satului se află în valea Crasnei, restul se află pe dealurile înconjurătoare.

    Cele două cimitire ale satului mai păstrează aproape 350 de monumente funerare. „Monumentul funerar” specific cimitirelor reformate din regiune este o bârnă masivă cioplită, în general din stejar sau salcâm. Specificul acestor monumente este dat de forma antropomorfă a acestora, amintind de idolii antici. Cele două variante cunoscute urmăresc divizarea după sex. Ornamentul specific al bărbaţilor este pălăria-lalea, iar cel specific femeilor este baticul. Numărul monumentelor funerare din lemn scade încontinuu, acestea fiind înlocuite de mormintele din piatră. Astfel, foarte probabil, în următoarele decenii acest tip de monument funerar va dispărea.

    După tradiţie, locul originar a satului era lângă Crasna, dar din cauza inundaţiilor dese, şi din cauza atacurilor turceşti s-a mutat pe deal. Originea numelui localităţii are o explicaţie legendară în memoria colectivă, fiind legată de strămutarea vetrei satului. Astfel, conform tradiţiei locale, numele satului provine din maghiarul „dombra”, care înseamnă „spre deal”.
    Dobra este cunoscută datorită beciurilor şi a vinurilor bune. Localnicii afirmă cu mândrie că: „sunt atâta beciuri câte case în sat, sau chiar mai multe”. Într-adevăr, satul este înconjurat cu străzi paralele, poziţionate pe dealurile Crasnei, în care se găsesc beciurile în şir, de parcă ar forma un sat-geamăn. Tot timpul există ceva „de rezolvat” aici, aşadar în orice moment al anului putem întâlni persoane, mai mult bărbaţi, mergând sau venind, de obicei cu flacoane pline cu „sângele beciurilor”, renumitul vin roşu de la Dobra. Vinul de Dobra este un vin cunoscut și apreciat de mulți consumatori, pentru calitățile deosebite oferite de condițiile climatice și geografice ale zonei.

    Se spune despre dobreni că refuză să bea apă în detrimentul vinului, acesta fiind un excelent stimulent intelectual, după cum localnicii cred cu tărie că un pahar din vinul produs de ei te ferește de orice boală, de ordin fizic sau psihic. Vinul negru Ottelo de Dobra este unic în România, fiind produs doar în gospodăriile din sat. Vinul este foarte căutat pentru nunţi, botezuri sau alte petreceri în Satu Mare, fiind foarte bun şi ieftin.Beciurile din Dobra sunt unice datorită stratului nisipos din care sunt formate dealurile, astfel ele sunt săpate în nisip şi nu construite din cărămidă sau piatră.

    Nicolae Ghișan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    panouri fotovoltaice satu mare