Directorul revistei „Destine literare”, revistă ce apare sub egida Asociației Scriitorilor Români, în Montreal – Canada, din anul 2007, scriitorul Alexandru Cetățeanu, împlinește chiar azi 76 de ani. S-a născut la 7 iulie 1947, în Amărăști, județul Vâlcea.
După ce a absolvit școala generală în comuna natală, a urmat studiile la Colegiul Național „Carol I” din Craiova. A continuat la Școala Tehnică de Arhitectură și Construcția Orașelor și este licențiat al Facultății de Electronică a Institutului Politehnic din București. După terminarea studiilor, Alexandru Cetățeanu a lucrat într-o instituție aparținând de Ministerul Sănătății și a colaborat cu Institutul Politehnic, Catedra de fizică, unde a inventat și patentat, în colaborare, primul microscop cu baleaj laser din lume.
În anul 1984, Alexandru Cetățeanu a emigrat în Canada, stabilindu-se, în cele din urmă, la Montreal, unde a devenit reprezentant al companiei Ciba Corning, înainte de a-și înființa propria companie, Panoramic Radiology and Biomedical. A devenit cunoscut în lume ca un specialist în domeniul înaltei tehnologii.
În afară de preocupările sale științifice, maestrul a fost pasionat și de activitatea literară. În afara propriei reviste, a mai publicat versuri și articole în reviste din România și din alte țări, participând la diverse festivaluri internaționale de poezie. A publicat cărți la edituri din țară, din Franța și din Canada. Din numeroasele titluri aș aminti „Un român în Canada” , „Canada – Țara Hyperboreenilor” sau „Străin în America”. Alexandru Cetățeanu împreună cu alți opt scriitori, a înființat în anul 2001 Asociația Canadiană a Scriitorilor Români (ACSR), fiind președintele ei de la înființare și până în anul 2017.
Cu toate că s-a stabilit departe de patrie, Alexandru Cetățeanu nu și-a uitat rădăcinile, revine în România de fiecare dată când are ocazia și păstrează legături de prietenie cu marile personalitîți ale literaturii și artei românești. Peste tot pe unde l-au purtat pașii, maestrul își amintește cu nostalgie: ”Am plecat în lume/ Din om bun, nebun./ Dorurile-n pârgă/ Cui să i le-adun? Am plecat de-acasă/ Alungat de rău./ Unde-mi eşti pădure/ A lui Dumnezeu? Dealurile mele/ De la Amărăşti/ Se-oglindesc în stele./ Suflete, trăieşti? Gându-mi tot aleargă/ Peste munţi şi ape./ Cu cât mai departe-s,/ Casa-i mai aproape….” Derutat de propriul său destin, poetul se întreabă: ”…Unde oare e de mine?/ Unde oare să mă duc?… Să mă-mpart în două-aş vrea/ Unde-i oare ţara mea?/ De acolo, sunt aici. / De aici, rămân acolo./ Împărţit în două ţări/ Între două depărtări.”
Urmărind îndeaproape evenimentele din țară, poetul trage o concluzie dramatică: :” Herodot a scris cândva/ Că străbunii noştri, tracii/ N-ar avea asemănare/ De n-ar fi-nvrăjbiţi ca dracii. Însă, lor, să se unească/ Nicicum voia nu le-a fost./ Zeii-n van îi tot certară/ Că se ceartă fără rost. Noi, urmaşii lor de sânge,/ Calea le-am bătut prin veac./ Niciodată şi niciunde/ Nu aflarăm flori de leac. Veşnic ne stă-n fire cearta,/ Blestemata pizmuire/ Şi ne-am cununat cu vrajba,/ De la Herodot cetire…”
L-am cunoscut pe Alexandru Cetățeanu prin intermediul prietenului nostru comun, poetul sătmărean Vasile Mic, unul dintre colaboratorii obișnuiți ai revistei ”Destine literare”, unde a publicat numeroase poezii, precum și reproduceri după diferite creații artistice picturale. La rândul meu, am publicat în revista maestrului Alexandru Cetățeanu articole și fragmente din ciclul romanesc „În spatele ușilor deschise”, care a ajuns la volumul 21, chiar dedicându-i unul dintre volume.
La ceas aniversar, mă alătur și eu tuturor prietenilor săi, dorindu-i maestrului Alexandru Cetățeanu multă sănătate și putere de muncă, pentru împlinirea unui destin de excepție!
Vasile Moiș
