Născut într-o zi de 7 iulie, s-au împlinit anul acesta 100 de ani de la naşterea unui monstru sacru al teatrului şi filmului românesc, Liviu Ciulei.
Chiar dacă poate părea neverosimil, această marcantă personalitate a culturii româneşti, care, în anul 1980 avea să părăsească ţara şi să revină abia după 1989, a realizat şi scenografia a două spectacole la Teatrul de Nord Satu Mare. Se întâmpla în perioada în care era deja director la vestitul Teatru „Bulandra” din Bucureşti (1963-1972), când deja îşi făcuse un nume, o carieră de actor şi de regizor. Fiind şi absolvent de arhitectură, nerămânând doar cu studiile de teatru din cadrul „Conservatorului Regal de Muzică și Teatru” din București, a realizat în decursul activităţii sale artistice şi numeroase scenografii de spectacole.
Teatrul sătmărean a beneficiat, chiar în perioada de început a sa, de două scenografii realizate de maestrul Liviu Ciulei. Este vorba despre spectacolul „Viteazul” de Paul Anghel, în stagiunea 1969-1970, cu premiera în 4 XII 1969 (reamintim că primul spectacol de teatru românesc pe scena Teatrului de Nord a avut loc la 24 ianuarie 1969, cu piesa „Haiducii” a lui Victor Eftimiu), în regia unui alte ilustre feţe a teatrului românesc, Marietta Sadova.
Iată ce consemnează regretatul om de cultură Vasile Savinescu, despre acest spectacol: „Încărcătura ideatică şi emoţională a piesei «Viteazul» de Paul Anghel nu se concentrează însă într-un singur focar, efigiile mişcătoare ale «basoreliefului» desenează încrucişări şi întrepătrunderi subtile. Sesizând vigoarea şi frumuseţea lucrării, specificitatea ei, dar şi un anumit excedent de literaturizare, Marietta Sadova a procedat la esenţializarea şi, implicit, la potenţarea dramaturgică a textului. Decorurile lui Liviu Ciulei, de o subtilă simplitate şi impecabilă funcţionalitate (12 cumpene plasate de-a curmezişul unui culoar în semicerc, manevrate sonor de figuranţi călugări la fiecare schimbare de fundal şi sugerând veşnic mişcătoarea balanţă a istoriei, «tonusul» fiecărei scene) slujeşte ireproşabil concepţia regizorală, izbutind un comentariu metaforic de aleasă calitate”. („România literară”, 19 februarie 1970).
La nici doi ani, după acest eveniment teatral de excepţie pentru sătmăreni, în aprilie 1971 Liviu Ciulei avea să revină la Satu Mare pentru a realiza scenografia spectacolului „Duelul” de Al. Dumas-tatăl, o premieră pe ţară în regia lui Septimiu Sever.
Nici când se împlineau 10 ani de la înfiinţarea Teatrului de Nord, Liviu Ciulei n-a uitat de teatrul sătmărean, trimiţând o frumoasă urare: „Teatrului de Nord urarea de propăşire pe drumul greu al artei, de continuare cu aceeaşi seriozitate, căutare, aspiraţii de mai bine, de mai profund, de mai frumos, de forare în prezentul nostru, în noul, veşnic altul zi de zi. Urare de răbdare şi perseverenţă pentru a trage cu elan şi mai departe carul fragil al teatrului, carul lui Thespis, ce a străbătut veacurile civilizaţiei europene, când mai domol, când mai tumultuos şi a supravieţuit intemperiilor istoriei, încercând să-i aducă mereu aminte de tot ce e omenesc”.
Fiind un om al dreptăţii, securitatea nu l-a iertat, astfel că a fost nevoit să-şi creeze o prestigioasă activitate artistică atât peste ocean, cât şi în Europa. După ce a realizat numeroase spectacoale de teatru dar şi filme de excepţie în ţară, s-a remarcat şi în străinătate, aducând prin numele său, renume ţării care l-a format.
În final vom aminti doar câteva dintre filmele, care au stat sub semnul lui, „Valurile Dunării” (1959), „Cerul n-are gratii” (1962), „Pădurea spânzuraților” (1964), „Facerea lumii” (1971), „Dragostea începe vineri” (1972), „Dimitrie Cantemir” (1973), „Falansterul” (1979), şi care cu siguranţă vor evoca amintiri frumoase seniorilor care vor citi aceste pagini. Iar juniorii poate vor dori să vadă filmele…
Liviu Ciulei a părăsit această lume în Germania în 2011.
Să-i păstrăm vie amintirea!
dr. Marta Cordea
Surse: site-ul Teatrului „Bulandra” Bucureşti
