More

    File din istoria sportului sătmărean – Scrima sătmăreană după Primul Război Mondial

    Primele referiri la practicarea scrimei în oraşul Satu Mare le găsim în articole de ziar din jurul anului 1890. Se ştie că, în această perioadă, marile oraşe transilvănene au fost vizitate de maeştri de scrimă din Italia şi Ungaria, care în sălile de sport improvizate sau permanente au predat lecţii de scrimă (înainte de toate: sabie) ofiţerilor din armată, sau altor amatori, cum au fost funcţionarii din administraţia locală şi ziariştii.
    Încă de la începuturi a reieşit destul de clar faptul că practicarea scrimei nu este un hobby ieftin (era nevoie de echipament, de mască şi nu în ultimul rând de sabie) de aceea şi practicarea ei o puteau permite doar cei înstăriţi.
    Anul 1895 a avut o importanţă crucială în dezvoltarea acestui sport pe meleagurile sătmărene: atunci a fost înfiinţată Asociaţia Sătmăreană de Gimnastică şi Scrimă, care sub îndrumarea antrenorului Erdős Vilmos, a avut ca membri de club ziarişti, oameni de afaceri, poliţişti, farmacişti, avocaţi, notari.
    Printre practicanţii scrimei figurează şi primarul din anii următori, Ferencz Ágoston, ziaristul Fejes István sau căpitanul de poliţie Csomay Aladár. Pe lângă Erdős, între anii 1902 şi 1907 îl găsim la Satu Mare şi pe Payka Vilmos, care apare în analele scrimei şi ca autor de cărţi de scrimă.
    În primii ani ai secolului XX. la iniţiativa lui Thurner Albert şi Demkó Sándor se infiinţeaza un nou club: Asociaţia Sportiva Sătmăreană (Szatmári Sportegylet, SZSE) care reuşeşte să aducă în oraş pe unul din cei mai de seama maeştri de scrimă, pe italianul Virgilio Pellegrini, care a deschis la Satu Mare o sală proprie, unde a organizat împreună cu elevii săi numeroase concursuri şi demonstraţii.
    După primul război mondial, o dată cu revenirea vieţii pe făgaşul normal se renaşte şi activitatea sportivă din cadrul Asociaţiei Sportive Sătmărene, la care activează Tereh Géza, Tereh Lajos, Botta István, Bura László, Melchner Sándor şi soţii Luczky.
    Revine în România maestrul Pellegrini din Italia, care pe lângă cursurile din Satu Mare, deschide şcoli de scrimă şi la Carei şi Baia Mare. Sala mică a complexului hotelier Dacia (Pannonia) devine un loc ideal pentru organizarea Academiilor de scrimă, dar se ţin concursuri şi în sălile de sport din şcoli şi în casinouri.
    Notăm de asemenea înfiinţarea cluburilor de fotbal Stăruinţa (1920), Olimpia (1921), Bar-khoba (1922). În asociaţia Bar-khoba înfiinţată după modelul AS Haggibor din Cluj pentru tinerii evrei, se organizează concursuri de tenis, pingpong, box şi scrimă.
    Ziarul Szamos din 6 martie 1923 relatează despre alegerile de la Asociaţia Sportivă Sătmăreană. Noii conducători ai asociaţiei sunt: Tereh Géza preşedinte, Bura László vicepreşedinte, Farkas Kálmán secretar.
    Tereh a fost un adevarat polihistor, care, pe lângă activitatea didactică, şi de autor de manuale s-a ocupat şi de conducerea asociaţiei. Dacă mai adăugam că a fost un real talent pe planşele de scrimă avem imaginea omului cu preocupări multilaterale, toate „resorturile” fiind îndeplinite în mod exemplar. Printre elevii lui Tereh se remarcă Csipler Alexandru, cel care va deveni fondatorul şcolii moderne de scrimă din Satu Mare şi Melchner Sándor.
    În anii următori se organizează la Cluj, Oradea şi Satu Mare, cu o frecvenţă relativ mare, „academii de scrimă”, adevărate campionate regionale şi naţionale la care un rol principal joacă, bineînţeles şi sătmărenii. Iată în continuare câteva rezultate obţinute de sătmăreni la aceste întreceri.
    1926
    Concursul din acest an a fost dominat de Bay Béla şi Bura László. În această perioadă devine cunoscut Csipler Alexandru, care, în 1928, câştigă fără nici o înfrângere concursul de spadă de la Budapesta. În lipsa unor săli încăpătoare practicanţii scrimei nu o data au apelat la restaurante, sau săli de întruniri. Astfel, în sala mare a restaurantului şi hotelului Dacia din Satu Mare, s-au organizat mai multe cursuri şi concursuri de scrimă, imortalizate în presa vremii.
    1929
    Sătmărenii participă pentru prima oară la un campionat naţional, cu rezultate modeste. Pentru prima oară concurează şi femeile, printre ele, documentele vremii menţionează pe Südy Babi, Fejes M., Demjén Lili, Botta István fiind primul antrenor al femeilor.
    1930, aprilie
    În Sala mică a complexului hotelier Dacia, în faţa unui public numeros se organizează prima Academie de scrimă de la Satu Mare. Rezultate: 1. Bura László, 2. Teörseök István, 3. Erdélyi László. A participat şi Bay Béla, care între timp s-a înscris la facultatea de drept de la Budapesta. La femei, întrecerea a fost câştigată de Südy Babi.
    1930, mai
    În faţa oficialilor din administraţie, personalităţi politice şi militare se ţine un concurs demonstrativ la Carei. Participă : Virgilio Pellegrini, Bay Béla, Tereh Géza, Botta István şi Melchner Sándor.
    1931, februarie
    Cu prilejul aniversării a 10 ani de la infiinţare, Asociaţia Sportivă Sătmăreană organizează un concurs naţional de sabie, la care sunt invitaţi sabreri din Oradea, Cluj , Arad şi Târgu Mureş. Întrecerea a fost câştigată de orădeanul Szántay János, Csipler Alexandru termină pe locul 7, Tereh pe 8. Cronicile sportive mentioneaza că Tereh, după două asalturi câştigate şi unul pierdut a suferit o intindere musculară, fiind nevoit să abandoneze. Organizatorii au adus mulţumiri lui Tereh Géza pentru activitatea desfăşurată în fruntea asociaţiei.
    O fotografie-document imortalizează participanţii la Academia de scrimă din anul 1931. Printre participanţi: colonelul Papadopol, Eötvös P., Südy Adrienne, Papp Maria, Botta István, Melchner Sándor, Tereh Géza, Rácz István, Csipler Sándor, Csipler István şi alţii.
    1931, aprilie
    Concursul a fost câştigat de Luczky Rudolf, urmat fiind de Eötvös Pál şi Neubauer László. În continuare s-au clasat : Erdélyi László, Debreczeni Pál, Schneider József şi Filep István.
    1933, ianuarie
    La Cluj se organizează întrecerile de sabie pentru Cupa Schenker, un adevarat campionat naţional. Sătmărenii participă cu o echipă formată din Tereh, Csipler, Eötvös, Luczky şi obţin un merituos loc 3.
    1933, aprilie
    Sala mare a Hotelului Dacia găzduieşte întrecera naţională de floretă şi sabie. La floretă masculin Csipler Alexandru termină pe locul 4, Csipler István pe 5. La sabie Csipler Alexandru obţine locul 3, Tereh locul 5. Tot în acest an Csipler Alexandru înfiinţează o nouă secţie de scrimă în cadrul AS Olimpia.
    1934, martie
    La Oradea este rândul AS Crişana să organizeze un concurs naţional. Aici, o evoluţie remarcabilă a avut Tereh, care, în finală a câştigat toate asalturile, fiind învins doar de orădeanul Szántay care astfel câştigă turneul, Tereh termină pe 2, Eötvös pe 7.
    Tot în acest an AS Olimpia organizează primul concurs naţional la floretă şi sabie. La floretă masculin, concursul a fost câştigat de clujeanul Deheleanu, înaintea lui Csipler Alexandru şi Tereh Géza. La femei : 2. Fejes, 3. Eötvös. Turneul de sabie a fost câştigat tot de clujeanul Deheleanu, 2. Csipler Alexandru, 4. Tereh Géza, 5. Erdélyi László, 6. Luczky Rudolf, 9. Csipler István.
    1935, aprilie
    La Cluj, echipa sătmăreană formată din Tereh, Luczky, Schneider, Rozsnyai, Debreczeni câştiga concursul naţional de sabie, dotat cu Cupa Schenker.
    1936
    Sătmărenii câştigă pentru a doua oară titlul de campioană naţională la sabie, pe echipe. În anul următor Tereh Géza se retrage, conducerea clubului este preluată de Melchner Sándor.
    Apropierea crizei mondiale se face simţită şi în lumea sportivă. Scrimerii sătmăreni, chiar dacă participă la concursuri, nu reuşesc să repete performanţele anilor precedenţi.
    Însă în marile capitale ale lumii, adevăratele centre de perfecţionare sportivă continuă pregătirea marilor campioni, care în anii următori vor juca un rol principal pe planşele de concurs. Capitala mondială a scrimei a fost la Paris, unde maeştri renumiţi asigură pregătirea practică şi teoretică a sportivilor.
    Unul din cel mai renumit maestru de scrimă al perioadei a fost Lucien Merigneac, care în cadrul Academiei de Arme împreuna cu maeştri Gaudini şi Gianti au asigurat cursuri de înaltă ţinută profesională tuturor celor care doreau să obţină calificarea la şcoala de scrimă franceză.
    1939
    Un eveniment important care a marcat evoluţia scrimei sătmărene a fost participarea lui Alexandru Csipler la cursurile de la Paris, la recomandarea lui Tereh Géza, încheiate cu brio: la 15 mai 1939 Csipler primeşte diploma de onoare a Academiei.
    În calitate de membru al Academiei de Arme din Paris, Csipler are planuri mari. Însă toate proiectele măreţe ale inimosului antrenor sunt zădărnicite de cel de al doilea război mondial. Sportivii au fost înrolaţi şi ei în oştiri beligerante, cei care au scăpat cu viaţă din marea conflagraţie au ajuns în taberele prizonierilor de război, în lagăre de muncă, unii dintre ei au ales calea emigrării.
    Sursa: Ștefan Stahl – Scrima sătmăreană, miracol al sportului românesc

    ȘTIRI RECENT ADĂUGATE