Pagina de CULTURĂ, realizată de Vasile Mic!

0
340

Eminescu – 135 de ani de nemurire

Din Canada aflăm că mâine, sâmbătă, 15 iuunie 2024, ora 18,30 (ora României), va avea loc cea de-a 57-a Întâlnire Literară Internațională (de la începerea pandemiei), eveniment organizat și găzduit de revista Destine Literare a Asociației Scriitorilor Români din America de Nord și a Cenaclului Mihai Eminescu. Președintele cenaclului este scriitorul Alexandru Cetățeanu, iar secretar cenaclu Camelia-Carmen Luca-Stănescu.Colectivul de Organizare. Anca Sirghie,Virginia Paraschiv, Dana Opriță, Camilia-Carmen Luca Stănescu, Liviu Pandefunda, Sergiu Cioiu, Valentin-Florinn Luca, Mircea Bartan Ștefan și, desigur, președintele Cenaclului Mihai Eminescu și directorul revistei Destine Literare, Alexandru Cetățeanu. Participanți la cenaclul online: Mai bine de 200 de scriitori, oameni de cultură și artă, ziariști. Din Români, Republica Moldova, Siatele Unite ale Americii, Canada, din alte țări ale continentului american. Din Satu Mare sunt invitați prozatorul Vasile Moiș și poetul VasileMic, poate și alți sătmăreni.
Tema cenaclului. EMINESCU – 135 DE ANI DE ETERNITATE. Mai concret, mâine se împlinesc 135 de ani de la nefasta zi în care a murit Mihai Eminescu, poetul nostru national, iar tocmai amănunte, multe neștiute încă, vor fi prezentate la această ședință de cenaclu.
Discuțiile, desigur, vor fi filmate și postate pe sitte-ul revistei Destine Literare.
Vasile Mic


MITOLOGIE GREACĂ
HADES
Temutul zeu al Luii de Dincolo

Hades este zeul grec al Infernului. El trăia în împărăția subterană a celor morți, pe care o conducea împreună cu soția sa, Persefona. El nu este considerat în mod tradițional un zeu al Olimpului, deoarece nu stătea pe muntele Olimp, ci în tărâmul morților.
Reputația sa era de temut chiar și printre cei mai curajoși eroi eleni din acele vremuri. Potrivit legendei, Hades era primul născut al cuplului Cronos – Rhea. În momentul în care a fost eliberat de Zeus, Hades a primit cadou o cască prin intermediul căreia se făcea nevăzut. La împărțirea făcută cu frații săi, Hades a primit Lumea de Dincolo și a devenit stăpânul sufletelor celor morți.
Domnea peste un tărâm de coșmar, în care se aflau râuri negre și mlaștini. Era un univers sumbru, în care la intrare se afla Charon, al cărui rol era să îi ajute pe cei trecuți în neființă să treacă prin râul Styx, care despărțea cele două lumi. Hades, în schimb, era mai degrabă un paznic al lumii de dincolo. El trebuia să protejeze bariera dintre muritori și sufletele celor decedați, care încercau să revină în lumea celor vii.
Hades conducea cu mână de fier. Oricine încerca să intre sau să iasă din infern fără să aibă dreptul era sfârtecat de Kerberos, o creatuă înfricoșătoareră mitologic. Kerberos e descris ca un câine uriaș cu trei capete, extrem de violent.
Înmormântările aveau o importanță aparte pentru grecii din acele vremuri. Pentru a se asigura că sufletele celor decedați ajung unde trebuie, în gura acestora se punea un bănuț de aur. Acesta era considerat un tribut plătit lui Charon, pentru că altfel sufletul nu ar fi pătruns în infern și nu ar fi beneficiat de judecata de apoi. În cazul în care o persoană decedată nu avea un bănuț de aur în gură, se spune că sufletul rămânea pe Pământ și trăia sub forma unei fantasme.
În mitologia greacă veche, Hades este descris ca fiind o figură misterioasă și întunecată. Inspira teroare în rândul semenilor săi și ai muritorilor. Totuși, el nu e portretizat la fel de des în operele de artă cum sunt ceilalți zei din acele vremuri. Numele său apare doar trecător în filme precum Clash of the Titans (2010) și Percy Jackson & the Olympians: The Lightning Thief (2010).
În schimb, Hades nu este ignorat de producătorii de jocuri de cazino online, care alocă un spațiu generos pentru producțiile inspirate din mitologia greacă. Zeii din acele vremuri au contribuit la lansarea unor jocuri de succes, iar Hades nu face rabat. Este un personaj principal în producții ca Hades River of Souls (Relax Gaming), Hades (Yggdrasil) și Haul of Hades (Novomatic). În toate aceste producții este prezentat, la fel ca în legendă, drept un personaj întunecat, dar valoros ca și simbol.
Și, cum multe legende despre zeii din mitologia greacă au în prim plan și povești de dragoste, și despre Hades există una. Se spune că singura femeie care l-a convins să părăsească tărâmul întunecat a fost Persefona, fiica zeiței Demetra. Povestea a început în momentul în care Persefona se afla sub aripa protectoare a mamei sale. Ea a fost zărită într-o gradină de Hades, care și-a dorit să o aducă doar pentru el. A răpit-o pe zeiță, iar apoi cei doi s-au căsătorit. Ajunsă în Lumea de Dincolo, Persefona a devenit regina lui Hades și cei doi au domnit peste acest tărâm întunecat.
Fiecare avea însă o personalitate diferită, motiv pentru care Persefona, cu blândețea caracteristică, arăta adesea milă față de cei care îl înfuriau sau supărau pe soțul ei.
Documentarist: Ionică Moldovan


Lansare de carte / Daria Hristina : Calea trandafirilor vii

Medicina sufletului. Gândul de azi este despre BUCURIE. Despre o impresionantă lansare de carte , unde ,,vedeta” a fost publicul numeros.
Recunosc, nu am mai văzut acest lucru de mult timp, la o lansare de carte de poezie.
O multime de oameni adunați pentru a o sustine pe tânăra Daria Hristina care, azi, va lua startul pe calea poeziei, cu volumul de debut, sugestiv intitulat: Calea trandafirilor vii, apărut la editura maramureșeană- eCreator, Baia Mare, 2024.
Reușesc, am dorit să ajung înainte de ora deschiderii evenimentului. Întâlnesc aici, deja, adunați o mulțime de oameni, oameni de cultură, profesori, prieteni și apropiați ai aniversatei de azi. Este o mișcare de forțe impresionantă. Flori, tablouri și cărți. Fiecare aranjate cu grijă, cu gesturi tandre și bucuria unui nou început.
Un amalgam de culoare și frumusețe îmi întâmpină privirea și-mi bucură sufletul. E ca și cum s-ar fi deschis o poartă către un tărâm al liniștii și armoniei. Sufletul se hrănește în timp ce ochiul zâmbește. Nu degeaba terapia prin artă se mai numește și ,,medicina sufletului”.
Mă amestec printre invitați, schimbând saluturi prietenoase. Admirând tot ce mă înconjoară înțeleg din ce în ce mai mult rostul zicalei: ,,La început dai ce ai, apoi dai din ce ești”, cum si tânăra Daria Hristina o face azi, dăruindu-ne sufletul ei. Iubire, rugă, recunoștință pentru tot ce este frumos și adevărat.
Organizatoarea și sărbătorita zilei nu supraveghează totul de la distanță, ea se implică total, deopotrivă cu ceilalți în amenajarea acestui ,,colt de rai”, ajutată fiind în permanență de mama ei, profesor Ana Achim, emoționată peste măsură: mută scaune, mese, apoi caută locul perfect pentru buchetele de flori primite, pentru tablourile expuse de pictorița Carmen Coca, venită din frumosul oraș Baia Mare, și bineînțeles pentru prețioasele cărți.
Invitații sosesc pe rând, iar ea găsește răgazul de a-i îmbrățișa pe fiecare, ca și cum le-ar fi așteptat întoarcerea ,,acasă”, în brațele ei generoase, în sufletul ei tânăr, primitor. Pentru că despre asta este vorba, la fiecare eveniment cultural, despre o reîntâlnire de ,,familie”.
Azi, ne-am adunat cu toții în jurul ei, luând împreună startul unei noi călătorii de suflet. Vom fi împreună, ne vom îngemăna gândurile pentru a mai urca măcar cu o treaptă, pe scara evoluției spirituale, într-o nouă incursiune înlăuntrul nostru. Să dăm glas întrebărilor din noi, să găsim împreună răspunsuri, să alungăm îndoielile, să știm cu certitudine în ce credem, în ce merită să credem, condiție fără de care nicio schimbare din afara noastră nu ar identifica schimbările necesare din noi.
Atmosfera de sărbătoare este acompaniată de interpretarea stilată a cantautoarei Georgeta Govor, o prezență care sporește farmecul intâlnirii. Si a cantautorului Florin Dragomir, venit tocmai din istorica localitate Sisești, o voce puternică, prea puțin apreciată la adevărata sa valoare.
Menționăm de asemenea participarea părintelui Florin Ardelean din Sătmărel, a jurnalistului și omul de televiziune, scriitor și președinte al Clubului Creatorilor Afirmarea, domnul Ioan Anițaș, care s-a arătat impresionat de mulțimea adunată, adresând de asemenea cuvinte de încurajare și felicitări tinerei debutante, și mult succes pe această cale atât de frumoasă, dar și grea, a poeziei.
Să purcedem împreună cu frumoasa Daria Hristina pe ,,Calea trandafirilor vii”, uitând greutățile întâlnite, cu recunoștință pentru bucuriile primite, cu privirea mereu îndreptată spre ziua de mâine.
Coadă imensă la autografe și un ultim autograf pentru mine: ,,Pentru mama mea scumpă de prin meleagurile poeziei, Dana Zen. Multumesc pentru tot! Vă iubesc!”
Eii…judecați și voi! Cum să nu iubești poezia, acest medicament pentru suflet, cum? Și pe toți cei care o scriu cu sinceritate, cu modestie…și pe toți cei care o citesc. Cred în puterea poeziei și… mai presus de toate, cred în bucurie. Bucuria de a da și de a primi cu recunoștință.
Dana Zen


IOAN MOLDOVAN

O traistă tristă

O traistă tristă
Am văzut şi am revăzut o iarnă
Am băut vin ruginiu şi am notat
Deschid fereastra şi mă gândesc
la lume
Gânduri obraznice: aia, aia, aia
Ieri am trimis o traistă tristă
fratelui meu cu de-ale
gurii
Alaltăieri am trimis cătina
altui frate
Încerc cu disperare să-mi
gospodăresc timpul: să mi-l
amintesc


Ion Cristofor – Premii literare

Poetul, criticul literar, eseistul și jurnalistul cultural-literar, doctorul în filologie Ion Cristofor, bun prieten al sătmărenilor, este autorul unei opere imense, deținătorul unor premii deosebite, în același timp un om modest, plin de generozitate. Vorbim azi despre premiile literareobținute:
Premiul Universităţii din Freiburg şi al revistei Zborlu a nostru pentru contribuţia adusă la cunoaşterea problemei aromâneşti (1996);
Premiul pentru traducere al Festivalului Internaţional Lucian Blaga, ediţia 1996, pentru vol. Takashi Arima, Umbra lui Ulise, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996;
Premiul special pentru poezie al Festivalul Internaţional Lucian Blaga, Ediţia 1997;
Premiul pentru istorie literară al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, pentru vol. Aron Cotruş, exilatul, 1999;
Premiul Sindicatului “Civitas” pentru volumul Aron Cotruş, exilatul (1999)
Premiul pentru traducere al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, pentru vol. Philippe Jones, Fragmente de cer, 2000;
Marsyas, poezie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001 – Premiul pentru poezie pe anul 2001, Uniunea scriitorilor, filiala Cluj;
Diplomă de onoare a Centrului Cultural Israelian-Român din Tel Aviv, 2002;
Diplomă de onoare a Organizaţiei Israelienilor Originari din Dorohoi, Haifa (Israel), 2002;
Premiul special pentru poezie al Festivalului Internaţional Lucian Blaga, Ediţia 2003.
Premiul Sindicatului “Civitas” pentru volumul Sărbătoare la ospiciu (2004)
Premiul Henri Jacquier al Centrului Cultural Francez din Cluj-Napoca pentru volumul Românitate şi exil(2006);
Premiul Henri Jacquier al Centrului Cultural Francez din Cluj-Napoca pentru volumul Poeţi din Tunisia (2011).
Medalia Terra Sancta (Israel,2017)
Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, pentru volumul Sărbătoare la ospiciu (2004).

Pagină realizată de Vasile Mic – vasilemic@gmail.com