În perioada interbelică, mai precis între anii 1919 – 1950, Baia Mare, cu întreaga regiune din jur, făcea parte din judeţul Satu Mare. Reşedinţa Maramureşului de astăzi era subordonată oraşului Satu Mare, care era capitala judeţului. Acest lucru reprezenta o nemulţumire pentru intelectualii Băii Mari din perioada interbelică, care au cerut schimbarea reşedinţei de judeţ de la Satu Mare în Baia Mare.
Într-o scrisoare, care datează din 17 iulie 1935, adresată dr. Valeriu Pop, ministrul Justiţiei din acea perioadă, un grup de inte- lectuali din Baia Mare cerea schimbarea capitalei judeţului Satu Mare. În sprjinul acestei cereri, au fost formulate şase motive. În primul rând, era expus motivul de ordin geografic şi etnic, Baia Mare fiind localizat în centrul judeţului cu o populaţie majoritar românească. Apoi de ordin economic, fiind nu numai un centru industrial important, dar având un atu şi poziţionarea în mijlocul judeţului, fapt ce va ajuta la prosperitatea populaţiei româneşti din jurul său.
Mai era expus şi motivul naţional şi cel strategic militar. „Este un nonsens şi o lipsă totală de precauţiune de a concentra toate instituţiile ce interesează apărarea naţională într-un oraş situat la abia 6 kilometri de graniţă, lipsit de orice apărare naturală şi expus la cel mai mic atac de afară”, se precizează în scrisoarea adresată ministrului Justiţiei, extras din fond „Primăria oraşului Baia Mare”, act aflat la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Maramureş.
În ultimul motiv expus în favoarea numirii oraşului Baia Mare reşedinţă de judeţ, cei care semnează scrisoarea vorbesc despre faptul că Baia Mare este unul dintre cele mai vechi şi importante aşezări româneşti din Ardeal. „Ar fi o nedreptate ce s-ar face acestui oraş aşezat în mijlocul populaţiei româneşti sărace, ca re timp de o mie de ani a fost neglijată intenţionat de fosta stăpânire streină. Domnule ministru, credem că ar fi înjositor pentru prestigiul naţional ca românii din părţile acestea să continue a se duce pentru rezolvarea intereselor lor la Satu Mare, oraş unde şi astăzi se menţine aproape aceeaşi atmosferă streină”, se mai arată în scrisoarea adresată ministrului Justiţiei. Cu toate astea, problema reşedinţei de judeţ nu a fost rezolvată definitiv, decât în anul 1968, când s-a stabilit actuala delimitare geografică a celor două judeţe: Maramureş, cu capitala în Baia Mare, şi Satu Mare, cu reşedinţa în oraşul cu nume omonim.
Noul regim comunist a ţinut să şteargă urmele vechiului regim burghez, prin reorganizarea teritoriului ţării. Astfel, au apărut regiunile şi raioanele. La 6 septembrie 1950, Marea Adunare Naţională a votat Legea nr. 5 pentru împărţirea teritoriului Republicii Populare Române în regiuni, oraşe, raioane şi comune, după model sovietic. Astfel, au fost create 28 de regiuni şi 177 raioane.
Din această nouă reorganizare s-a născut şi Regiunea Baia Mare, care cuprindea raioanele: Baia Mare, Carei, Cehu Silvaniei, Lăpuş, Oaş, Satu Mare, Sighet, Şomcuta Mare, Tăşnad şi Vişeu. În anul 1960, Regiunea Baia Mare a fost rebotezată cu denumirea de Regiunea Maramureş, însă componenţa raioanelor a rămas aceeaşi.
Sursa: Baia Mare de altă dată / biblioteca-digitală.ro
Nicolae Ghișan
