Câți locuitori număra Ardudul la începutul secolului XX și perioada interbelică

0
790

La începutul secolului al XX-lea, Ardudul era o comună mare cu 528 case şi o populaţie de 3.602 locuitori, cu următoarele suburbii: Pusta Cerhat cu 104 locuitori, Viile Ardudului cu 262 locuitori, Farnnimaior cu 109 locuitori, Fiaztatolonya cu 14 locuitori, Gombatoag cu 13 locuitori, Hosuhaz cu 86 locuitori, Loaiaşmaior cu 286 locuitori, Laszhater cu 66 locuitori, Casa Pandurilor 3 locuitori şi Uimaior 56 locuitori.
În această perioadă, locuitorii Ardudului beneficiau de transport pe calea ferată cu trei mari ramificaţii care porneau din gara mare Ardud. Cea mai importantă rută era Ardud – Satu Mare urmată de Ardud – Ghilvaci şi Ardud – Şomcuta. Un mare avânt au luat transportul de mărfuri pe aceste rute şi nu trebuie să uităm de zecile de garnituri încărcate cu lemne din Codru unde liniile de cale ferată înguste împânziseră aproape tot Codrul având cel mai mare depozit de lemne şi triaj de cale ferată la Socond – Pusta. Instituţiile statului precum tribunalul, notariatul de stat, administraţia financiară, primăria, poliţia erau suprasolicitate de populaţia locală şi din întreaga Plasă Ardud. În această perioadă aici funcţionau poşta şi telegraful.
Una din cele mai complete evaluări ale populaţiei este Recensământul din 1910 din Transilvania, elaborat de profesorii universitari: Traian Rotariu, Maria Semeniuc şi Mezei Elemer.
Din acest document am extras câteva date care se referă la comuna Ardud. Suprafaţa hotarului = 16.853 holduri cadastrale ( 1 hold = 0,57 ha), numărul caselor 528, populaţia comunei se cifra la 3.602 locuitori din care 133 români, 3.434 maghiari plus şvabi, 35 germani. După religie populaţia se prezintă astfel: 921 greco-catolici aparţinând de parohia Mădăras, 2.139 romano-catolici, 366 reformaţi, 3 evanghelişti şi 173 evrei. Din punct de vedere al instrucţiei şcolare un număr de 1.823 ştiu scrie şi citi, iar 3.495 cunosc limba maghiară. După vârstă avem următorul tablou: 0 – 5 ani 650, 6 – 11 ani 578, 12 – 14 ani 223, 15 – 19 ani 380, 20 – 39 ani 916, 40 – 59 ani 658, peste 60 de ani 197, din care bărbaţi 1.799, femei 1.803, necăsătoriţi 2.029, căsătoriţi 1.408, văduvi 155 şi divorţaţi 10. Case construite din piatră şi cărămidă = 115, din piatră şi pământ 117, din chirpici 159, din lemn 137 având acoperiş din ţiglă 104 case, cu şindrilă 125, cu trestie sau paie 299.
În comuna Ardud funcţionează Administraţia financiară, tribunalul de plasă, notariatul cercual, jandarmeria având 5 militari, fabrica de alcool, moara, târgul săptămânal de animale şi produse agricole. În hotarul comunei exista o sursă de apă minerală (zona Sărătura) care localnicii o folosesc pentru băi.
După Marea Unire de la 1918 a văzut lumina tiparului Dicţionarul Transilvaniei, Banatului şi celorlalte ţinuturi alipite, cu date statistice şi informaţiuni asupra tuturor comunelor, împărţirea administrativă şi judecătorească, o hartă cu delimitarea judeţelor, plăşilor şi secretariatelor, cu staţiile de cale ferată şi cu tabele grafice asupra populaţiei, scris de renumiţii profesori C. Martinovici şi N. Istrati. Referitor la comuna Ardud găsim mai multe informaţii din care am selectat următoarele:
După reorganizare Plasa Ardud avea în componenţa sa 31 de comune rurale cu o suprafaţă de 123.783 iughere cadastrale (712 km2 ), 32.060 locuitori (46 locuitori/km2 ). Structura populaţiei arată astfel: 16.928 români, 4.617 unguri, 9.488 germani, 741 evrei, 294 alte naţii. Reşedinţă de plasă cu 4 secretariate cercuale: Ardud, Beltiugul Codrului, Craidorolţ şi Mădăras. Avea 8 secretariate cercuale după cum urmează: 1. Balcan cu satele Ruşeni şi Tătăreşti; 2. Ghirişa mare cu satul Giungi; 3. Homorodul de Jos cu satele: Chilia, Necopoi şi Sîi; 4. Hurez cu satele Dobra şi Racova; 5. Medişa cu satele Gerăuşa, Hodişa, Homorodul de Mijloc şi Homorodul de Sus, Solduba; 6. Răteşti cu satele Şandra şi Bolda; 7. Socond cu satele Cuţa, Soconzel şi Stîna; 8. Terebeşti cu satul Pişcari. Despre Ardud avem următoarele informaţii: Arded scris în limba română (Ardedul Sătmarului) cu o suprafaţă de 16.853 iughere cadastrale, locuitori în 1910, 3.602 iar în 1920 erau 3.722 din care: români 1.057, iar ungurii saşi şi şvabii la un loc erau în număr de 1.775, germani 828 şi 62 alte naţii. La această dată aici (Ardud) funcţionau următoarele instituţii: Sediu de Plasă, Secretariat comunal, judecătorie cercuală, notariat, pluton de jandarmi, administraţie financiară (perceptorat), gară CFR cu triaj, poştă, telefon, telegraf.
Recensământul General al Populaţiei României din anul 1930 este cel mai credibil din perioada postbelică, din care spicuim câteva date despre comuna Ardud din acea vreme. Populaţia după sex şi stare civilă: Total 3.315 din care 1.655 bărbaţi, 1.660 femei, 972 necăsătoriţi, 637 căsătoriţi, 43 văduvi, 2 divorţaţi, 1 nedeclarat, feminin: 811 necăsătorite, 625 căsătorite, 162 văduve, 5 divorţate. Populaţia după sex şi grupe de vârstă: 3.315 total din care 1.655 masculin, 1.660 feminin, 0-6 ani = 333, 7-12 ani = 278, 13-19 ani = 218, 20-64 ani = 782, peste 65 ani 87, nedeclarată 7. De sex feminin 329 între 0-6 ani, 7-12 ani = 188, 13-19 ani = 215, 20-64 = 837, peste 65 ani = 85, vârstă nedeclarată = 6. Populaţia statornică, gospodării, infirmităţi, flotanţi, total 3.315 din care 772 gospodării, 2 orbi, 3 surdo-muţi, 3 ologi, flotanţi 22 români. Ştiinţa de carte: populaţie de la 7 ani în sus 2.653 din care ştiutori de carte 77,8%, instrucţie extra-şcolară = 26, primară =1.803, secundară = 156, profesională = 32, instrucţie universitară = 27, alte şcoli superioare = 6. Neştiutorii de carte = 585. Populaţia după religie: 3.315 total din care ortodocşi = 12, greco-catolici = 747, romano-catolici = 2.218, reformaţi = 197, evanghelişti, mozaici 124, fără religie 12. Hotarul comunei 16.853 iughere cadastrale. Populaţia de romi apare prima dată în acest recensământ fiind de 191 romi.

Nicolae Ghişan