Simion Bărnuțiu este una dintre cele mai importante personalități din istoria modernă a României, fiind cunoscut pentru contribuțiile sale la Revoluția de la 1848 din Transilvania și la dezvoltarea conștiinței naționale a românilor. Un aspect mai puțin cunoscut al biografiei sale este legat de anii săi de studiu la Carei, unde și-a format bazele educației care aveau să-i influențeze cariera ulterioară.
La 21 iulie 1808 în familia cantorului Ioan Bărnuţiu din Bocşa Română (Sălaj) şi a soţiei sale Ana, născută Oros, vedea lumina zilei Simion Bărnuţiu. Era o familie numeroasă, de toţi fiind născuţi doi băieţi şi şase fete. Sora lui Simion, Ileana Bărnuţiu, s-a căsătorit cu Teodor Maniu, nobil român de Bădăcini, bunicul fruntaşului naţional-ţărănist Iuliu Maniu. Locul naşterii marelui patriot este situat foarte aproape de limita sudică de astăzi a judeţului nostru.
A studiat la şcoala piariştilor
Preţioase informaţii despre anii petrecuţi de Bărnuţiu la Carei am găsit în lucrarea lui Ioan Chindriş, “Simion Bărnuţiu. Suveranitate naţională şi integrare europeană”, apărută la Cluj – Napoca în 1998.
Înainte de a afla amănunte despre elevul Simion Bărnuţiu, ar fi utile câteva cuvinte despre şcoala piariştilor (ajunsă apoi gimnaziu şi liceu) din Carei. Ordinul piarist îşi datorează apariţia lui Iosif de Calasanz.
Contele Károlyi Sándor a adresat superiorului ordinului piariştilor invitaţia de a deschide o reşedinţă la Carei. Şcoala şi-a deschis porţile în 1727, funcţionând pentru început cu două clase, din 1729 cu trei clase, pentru ca din anul şcolar 1766/1767 să debuteze şi clasele superioare, de poetică şi de retorică, deci 5 clase. De-a lungul anilor au ajuns să predea la Carei profesori vestiţi. Procesul didactic s-a perfecţionat permanent, de asemenea şi dotările materiale s-au înmulţit.După elaborarea programului Ratio Educationis, clasele primare ataşate gimnaziului se transformaseră în şcoală capitală regească. În Carei a funcţionat începând cu 1791 o şcoală normală preparandială româno-ruteană.
Cert este că la şcoala piariştilor din Carei s-a format o bună parte a elitei româneşti transilvane din secolul XIX. Este suficient dacă amintim acum numele lui Simion Bărnuţiu şi al martirului paşoptist Ioan Buteanu.
În cartea “Oameni şi locuri” a istoricului Viorel Câmpean aflăm că Simion Bărnuţiu vine la Carei în octombrie 1820 când se înscrie la Gimnaziul Romano-Catolic. Şcoala primară o urmase, după unele informaţii, la Şimleu Silvaniei. Nu a beneficiat de stipendiu şcolar la Carei. În primul an şcolar, 1820/1821, a fost elev al clasei mici de gramatică. Profesor îi era Totonyi Alajos, iar director al gimnaziului a fost Barkovics István. Anul următor este elev la clasa mijlocie de gramatică a gimnaziului, profesor fiindu-i Pintér Hieronimus. În clasa superioară de gramatică a gimnaziului din Carei, lui Bărnuţiu i-a fost profesor Alajos László. Apoi, în prima clasă de umanioare (prima humanitatis) a gimnaziului din Carei, l-a avut profesor pe Cservényi Alajos. În anul şcolar 1824-1825 – ultimul la Carei, este elev în clasa a doua de umanioare, iar profesor i-a fost Belik Zsigmond. Precizăm faptul că, în toţi aceşti 5 ani, Simion Bărnuţiu a avut numai calificativul eminent!
Drumul spre Revoluție și contribuția sa politică
După terminarea studiilor la Carei, Simion Bărnuțiu a continuat să studieze teologia la Blaj și apoi dreptul la Cluj, unde a aprofundat principiile juridice europene moderne. Aceste cunoștințe i-au fost de mare folos în redactarea celebrului discurs de la Blaj, din mai 1848, în care a susținut necesitatea emancipării românilor din Imperiul Habsburgic.
Bărnuțiu a fost un avocat fervent al drepturilor naționale, militând pentru egalitate, justiție socială și dreptul la autodeterminare. Rolul său în Revoluția de la 1848 a fost definitoriu pentru afirmarea identității naționale a românilor transilvăneni.
Contribuția lui Simion Bărnuțiu nu s-a limitat doar la perioada revoluționară. El a fost și un profesor respectat, predând filosofia dreptului la Universitatea din Iași, unde a influențat numeroase generații de studenți. Moștenirea sa intelectuală și națională rămâne una fundamentală în istoria României moderne.
Nicolae Ghişan
