Dacă îți place să întreprinzi drumeții pe cărări de munte ar trebui să ştii că una dintre principalele atracții descoperite de către turiști este Formațiunea Creasta Cocoșului din Munții Gutâi ( la doar două ore de mers cu mașina din Satu Mare) care se află în zona Maramureșului.
Creasta Cocoşului din Munţii Gutâi (1438m) se numără printre formele de relief bizare din ţara noastră de o reală frumuseţe. Ea a fost numită cum nu se poate mai sugestiv de localnici „Tâfăraia Gutâiului” , „Pana Cocoşului”, „Creasta Gutâiului”, „Turana Gutâiului”, „Piatra Gutâiului”, ”Tâcla Gutâiului” sau „Piatra Mare”.
Pentru aspectul său impozant şi sălbatic, Creasta Cocoşului a fost declarată rezervaţie geologică. Aceasta ocupă un spaţiu de 50 ha şi face parte din hotarul comunei Deseşti. Creasta reprezintă o porţiune dintr-un vechi crater vulcanic, constituită din punct de vedere petrografic, din andezite bazaltice cu piroxeni şi bioit de Gutâi. Această stranie fortăreaţă naturală este de o rară sălbăticie, dar, în acelaşi timp, şi de o fascinantă frumuseţe. Numai văzută de aproape îşi dezvăluie întreaga grandoare. De la distanţă seamănă cu o creastă de cocoş, din unele poziţii cu o muchie de secure dar şi cu o gigantica reptila mezozoică.
Pereţii sunt dantelaţi, abrupţi, ameninţători, prăpăstioşi pe alocuri având o linie verticală. Escaladarea e dificilă şi riscantă, putându-se face doar printr-un singur loc. Din Creasta Cocoşului culmea se continuă spre est cu Gutâiul Mic, Gutâiul Mare (1443 m) şi Gutâiul Doamnei îmbrăcaţi până spre vârf cu ienuperi, afini şi merişori. În continuare, dincolo de inşeuare, Ţibleşul îşi face simţită prezenţa, fără a ascunde însă panorama Munţilor Rodnei, cel mai semeţ masiv din lanţul Carpaţilor Orientali. Împreună cu celelalte culmi ale Gutâiului, Creasta reprezintă cumpăna apelor pentru râul Mara şi Cavnic , primul afluent al Tisei, celălalt al Lăpuşului. Reţeaua hidrografică e completată spre sud de pârâul Gutâiului şi Bolduţ, afluenţi ai Cavnicului. Spre NN-E se găsesc două lacuri: Tăul de sub Gutâi şi Tăul Tăcinoasei.
Lungimea Crestei Cocoşului e de aproximativ 200m, iar orientarea pe direcţia NV-SE. Înălţimea relativă e de circa 150m în partea de N unde începe printr-un bloc masiv ce se continuă cu o suprafaţă brăzdată din loc în loc de fisuri verticale mai pronunţate, riduri ale vremii, care trădează lupta dintre rocă şi forţele naturii.
Aceasta se repetă la o distanţă aproape matematică de 5-6 m pe o lungime de 130 m. Datorită pitorescului ei, Creasta Cocoşului constituie un punct de atracţie turistică pe tot parcursul anului. Traseele de acces sunt multe. Din Cavnic, se poate urca de pe valea Şuiorului, pe la Cabana Gutâi (2,5 km de la şosea pe drum marcat integral turistic + încă 1-2 ore mers pe jos până sus) sau la ieşirea din oraş dinspre Sighetu-Marmaţiei, după Brigada Silvică.
Pe lângă valoarea ştiinţifică şi peisagistică aceste locuri evocă vremuri de legendă, legate de viaţa eroului popular Pintea Viteazul. În credinţa poporului se păstrează ideea că haiducul Pintea „o şezut acolo, ca pribag pă Creastă”. În grota dinspre est, denumită „Ţignita lui Pintea” se spune că acolo şi-ar fi păstrat galbenii. Budeştenii vorbesc mai ales cu îndreptăţită mândrie despre vitejiile lui Pintea, în comuna lor păstrându-se coiful şi cămaşa de zale a voinicului.
Nicolae Ghişan
