Unii șoferi merg pe principiul filosofic „văd, deci exist”. Farurile? Detalii inutile. Ei văd drumul, deci restul lumii ar trebui să-i simtă prezența prin intuiție, karma sau poate radar paranormal. La ceață, mașina lor devine un fel de ninja pe roți: invizibilă, tăcută și convinsă că toți ceilalți au clarviziune inclusă în permis. Că a conduce nu înseamnă doar să vezi, ci și să fii văzut, e deja un nivel de iluminare pe care unii îl aprind… doar ziua, pe soare.