Tășnad – istorie, credință și patrimoniu păstrate în inima orașului

Tășnad – istorie, credință și patrimoniu păstrate în inima orașului
||||

Tășnad – istorie, credință și patrimoniu păstrate în inima orașului

În nord-vestul României, la poalele dealurilor sătmărene, orașul Tășnad continuă să-și scrie povestea, una în care memoria eroilor, credința și tradițiile locale se împletesc într-un mod profund. Monumentele și edificiile cu valoare istorică și spirituală conferă localității o identitate aparte, atrăgând vizitatori și oferind comunității un motiv constant de mândrie.

Monumentul Eroilor – simbol al jertfei și al recunoștinței

Chiar în centrul orașului, în parcul din fața primăriei, se înalță un monument alb, dominat de o cruce neagră – omagiu adus ostașilor necunoscuți și tuturor celor care au căzut pentru libertatea și independența României, în anii de după Primul Război Mondial. Pe soclul acestuia stă scris mesajul care emoționează și astăzi:

„În memoria eroilor căzuți pentru eliberarea gliei strămoșești, pentru apărarea independenței și suveranității României!”

În fiecare an, de Ziua Eroilor, aici se depun coroane de flori, iar instituțiile orașului organizează ceremonii și activități dedicate celor care și-au dat viața pentru patrie. Monumentul nu este doar un loc de reculegere, ci și unul de educare a tinerelor generații în spiritul respectului față de istorie.

Catedrala Ortodoxă – un simbol al rezistenței și înnoirii

Unul dintre cele mai impresionante edificii ale orașului este Biserica Ortodoxă, a cărei temelie a fost pusă în anul 1988, într-o perioadă marcată de restricții severe împotriva credinței. Ridicată ilegal la început, dar finalizată prin devotamentul comunității, biserica reprezintă astăzi un adevărat simbol al rezistenței spirituale.

Construită în stil neobizantin, cu plan în formă de cruce, biserica impresionează prin dimensiunile sale: 40 m lungime, 22 m lățime, 47 m înălțime până la vârful crucii.

Bolta este împodobită cu fresce bizantine, iar iconostasul sculptat în stejar, realizat de meșteri moldoveni, contribuie la atmosfera solemnă a lăcașului.

Clopotele sale poartă și ele o istorie aparte:


  • cel mare, de aproximativ 200 kg, a fost turnat la Timișoara în 1896;

  • cel mic, de 140 kg, a fost realizat în 1918;

  • două clopote noi, turnate în anul 2000 la Baia Mare, cântăresc 1400 kg, respectiv 750 kg.


În curtea bisericii se află casa parohială, sala de religie, camera de oaspeți și capela mortuară – toate construite pentru a sprijini nevoile credincioșilor.

Edificiul a prins viață datorită viziunii și implicării Părintelui Gheorghe Rezei, continuată apoi de actualul paroh, pr. Marian Crainic, alături de numeroși credincioși și curatori. Catedrala rămâne una dintre cele mai reprezentative construcții ale orașului.

Casa Muzeu Tășnad – o fereastră spre tradiții

În apropierea ștrandului termal, vizitatorii pot descoperi Casa Muzeu Tășnad, o locuință tradițională țărănească, datând din anul 1905, adusă din Sânmiclăuș și reconstruită cu grijă pentru a păstra autenticitatea gospodăriilor sătmărene de câmpie.

Casa este compusă din: tindă, camera curată (camera de oaspeți), camera de locuit, o încăpere suplimentară și bucătăria de vară.

Materialele folosite – văioagă și lemn – reflectă specificul zonei. Interioarele sunt decorate cu țesături în nuanțe de albastru și vișiniu, cu motive florale, geometrice și zoomorfe, iar mobilierul din lemn este lucrat de meșteșugari locali.

Muzeul păstrează și ateliere meșteșugărești de odinioară: de tăbăcar, pantofar, fierar și olar, precum și un depozit de unelte agricole, ilustrând ocupațiile tradiționale ale locuitorilor.

Moștenirea Hulka și istoria comunității catolice

O altă clădire emblematică pentru Tășnad este fostul magazin cu etaj al comerciantului Hulka Károly, construit în 1910. Deși inscripția originală a dispărut, arhitectura s-a păstrat remarcabil de bine, iar destinația comercială a clădirii s-a menținut timp de peste un secol, asemenea unui martor al evoluției orașului.

Comunitatea romano-catolică are și ea o istorie îndelungată. Parohia este atestată încă din secolul al XIII-lea, însă după trecerea locuitorilor la religia reformată în 1566, activitatea catolică a fost reluată abia în 1750, odată cu colonizarea șvabilor. Prima biserică, construită în 1783–1784 din donația Mariei Tereza, a fost închisă în 1903 din cauza crăpăturilor.

Actuala biserică romano-catolică, ridicată în 1904–1905 după planurile lui Stegmüller Árpád din Debrecen, impresionează prin: 40 m lungime, 17 m lățime, 13 m înălțime, un turn de 42 m, dotat cu ceas încă din 1905.

Interiorul adăpostește două altare, un amvon de 6 m și șase statui mari realizate în Tirol (1918). Orga, construită în anii 1870 la Pécs, completează patrimoniul sonor al bisericii.

Un oraș care își păstrează identitatea

Tășnadul nu este doar o destinație turistică, ci un spațiu în care trecutul și prezentul conviețuiesc în armonie. Monumentele, bisericile și muzeele sale păstrează vie memoria eroilor, credința oamenilor și tradițiile satelor de altădată.

Orașul rămâne un punct important pe harta culturală și spirituală a județului Satu Mare, iar patrimoniul său, îngrijit cu dragoste de localnici, continuă să vorbească generațiilor viitoare despre istoria, jertfa și dăinuirea acestui loc.

Nicolae Ghisan

 
Distribuie:
Primește ziarul gratuit pe email!

Abonează-te și citești ziarul Gazeta Nord-Vest zilnic, gratuit.

Abonează-te