Există o specie aparte de șofer: omul care parchează pe două locuri și se consideră victima societății. Întrebat de ce ocupă spațiul destinat la două mașini, răspunsul vine cu o logică demnă de manualele de absurdități: „Normal că parchez așa, pentru că vin inculți și îmi lovesc mașina.”
Extraordinar! După aceeași filozofie, ar trebui să mergem cu două cărucioare prin supermarket, să ocupăm două mese la restaurant și două cabine la plajă. Doar de prevenție.
În realitate, nu mașina este problema, ci ego-ul care nu încape într-un singur loc de parcare. Unii își cumpără autoturism, alții își cumpără impresia că sunt buricul asfaltului.
Iar răspunsul celorlalți șoferi a venit simplu și devastator: „Dacă ți-e atât de frică să nu ți-o lovească cineva, las-o acasă!”
Corect. Locurile de parcare sunt pentru mașini, nu pentru complexe de superioritate. Iar cine ocupă două locuri doar ca să-și protejeze tabla demonstrează că adevărata avarie nu este la caroserie, ci la bunul-simț.
