O casă tradițională evreiască din Cămârzana, județul Satu Mare, va fi inclusă în patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, urmând să fie reconstruită în cadrul Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”. Este prima gospodărie evreiască ce va completa colecția muzeului în aer liber, marcând un moment important în valorificarea patrimoniului multicultural al Transilvaniei.
Anunțul a fost salutat și de președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care a evidențiat importanța istorică și simbolică a proiectului. Acesta a subliniat că locuința din Cămârzana reprezintă o mărturie autentică a unei lumi care a existat în nordul Transilvaniei și care merită cunoscută și păstrată pentru generațiile viitoare.
„Casa provine de la Cămârzana, din Țara Oașului (județul Satu Mare) și reprezintă o mostră originară de arhitectură specifică, aproape nereprezentată până acum în respectivul muzeu”, notează Ioan-Aurel Pop.
Proiectul a fost inițiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, la propunerea artistului israelian de origine română Belu Simion Făinaru, și este realizat cu sprijinul Asociației „Simion Bărnuțiu”, al Muzeului Județean Satu Mare, al Academiei Române, al Rețelei Naționale a Muzeelor din România, precum și al Comunității Evreilor din Cluj-Napoca – Cultul Mozaic.
Transferul unei construcții tradiționale din lemn pe o distanță atât de mare reprezintă o operațiune complexă, coordonată de artistul Florin Adrian Marc, împreună cu o echipă de specialiști și meșteri locali.
Noul ansamblu muzeal va fi completat de o instalație artistică realizată de Belu Simion Făinaru, dedicată comemorării evreilor deportați din nordul Transilvaniei și exterminați în lagărul de la Auschwitz. Astfel, proiectul îmbină conservarea patrimoniului construit cu dimensiunea memorială și educativă a istoriei comunităților evreiești.
În ampla sa reflecție dedicată proiectului, Ioan-Aurel Pop vorbește și despre rolul pe care comunitățile evreiești l-au avut în istoria Transilvaniei, inclusiv în satele din Maramureș și Sătmar, unde au existat familii de evrei agricultori și crescători de animale.
„Casa evreiască din Cămârzana reflectă o lume care nu mai este. Dar este o lume care a fost vie”, afirmă istoricul.
Președintele Academiei Române consideră că includerea acestei gospodării în muzeul de la Cluj reprezintă mai mult decât salvarea unei construcții vechi, fiind un gest de recuperare a memoriei și de promovare a conviețuirii dintre comunitățile care au trăit de-a lungul timpului în Transilvania.
„Muzeul Etnografic al Transilvaniei ne invită să vorbim și despre conviețuire. Uităm adesea că, atunci când nu s-au amestecat politicienii ca să ne decidă din afară soarta, nu a fost tocmai rău traiul nostru împreună”, scrie Ioan-Aurel Pop.
Prin includerea casei din Cămârzana, Țara Oașului va fi reprezentată într-un mod unic în cadrul celui mai vechi muzeu etnografic în aer liber din România, iar patrimoniul cultural al județului Satu Mare va dobândi o nouă vizibilitate la nivel național.
