The Jesters au revenit pe scenă la Satu Mare după 30 de ani: „Ne-a fost dor”
După trei decenii de la ultimul concert împreună, membrii trupei The Jesters s-au reunit pe scena festivalului SamRock, într-o formulă aproape identică cu cea din 1995. Sergiu, Zozo, Răzvan, Emanuel și Lucian au răspuns chemării scenei, demonstrând că pasiunea pentru muzică nu cunoaște limite de timp.
O capsulă a timpului deschisă după 30 de ani
„Știi ce e interesant? Că în 30 de ani, noi în formula asta, toți, niciodată nu ne-am întâlnit”, mărturisește Sergiu, unul dintre membrii fondatori. „Cu fiecare m-am văzut separat, dar toți împreună — nu. Ne-a scăpat.”
Formată pe 20 mai 1995, trupa a activat doar doi ani și trei luni, însă amprenta lăsată în peisajul muzical românesc a depășit cu mult această perioadă scurtă. Ideea reuniunii a venit de la organizatorul Butko, care a propus-o pentru prima dată în urmă cu cinci ani. Abia acum, cu ocazia festivalului SamRock , momentul s-a potrivit.
„Am simțit cu toții că acum e momentul. Nu găsim motiv mai bun”, spune Sergiu.
Deși au cântat împreună o perioadă scurtă, The Jesters au funcționat ca un veritabil laborator de talente. Din această „capsulă”, cum o numesc chiar membrii, s-au născut mai multe proiecte de succes: Sergiu și Lucian au fondat Desperado, Emanuel și Cornel au creat proiectul Stigma — un succes la nivel național —, iar Răzvan a avut o carieră solo strălucitoare, câștigând atât la Mamaia, cât și la Cerbul de Aur.
Cornel Sorian, singurul absent de la reuniune, s-a stabilit la Londra, unde s-a reinventat ca designer vestimentar. Însă contribuția sa muzicală rămâne de referință: a câștigat un concurs național în Marea Britanie, compunând imnul tineretului cu ocazia vizitei Papei în Regatul Unit.
Locul lui Cornel la chitară a fost luat de Ianis, un tânăr de 19 ani, chitaristul trupei Inedit și elevul lui Sergiu. „Mă simt foarte bine și chiar simt că învăț multe de la toți”, spune Ianis. „Până acum nu am mai cântat stilul ăsta de muzică, dar îmi place să îmi ies din zona de confort.”
Tânărul muzician a petrecut nopți întregi repetând pasajele mai dificile, dovedindu-și determinarea de a fi la înălțimea veteranilor.
Aceleași nebunii, aceeași oameni
Întrebați ce s-a schimbat în 30 de ani, membrii trupei au răspuns cu umorul care i-a caracterizat dintotdeauna. „Părul dă pe față”, a glumit unul dintre ei, în timp ce altul a adăugat: „Mărimea la pantof. Și metalele din fizionomie — bipă-e tot timpul la aeroport.”
Dincolo de glume, toți au fost de acord: esența a rămas aceeași. „Am rămas aceeași gașcă, aceleași nebunii”, confirmă membrii. Cel mai emoționant a fost momentul repetițiilor: „Când ne-am regăsit, parcă ne-am întors cu 30 de ani în sala de repetiție. Ne-am gândit că poate o să fie puțin naiv ceea ce cântam acum 30 de ani. Ne-am dat seama că ba deloc.”
Vestea reuniunii a stârnit un val de entuziasm. Familii din Cluj și București s-au urcat în mașină, cu copii cu tot, pentru a-i revedea pe scenă pe favoriții tinereții lor. „Eu știu două familii care au venit special, iar aseară am aflat de încă una”, povestește Sergiu. „Un cuplu a venit de la Cluj pentru SamRock, iar din București au venit alții cu doi copii.”
SamRock — mai mult decât nostalgie
Membrii trupei au ținut să sublinieze și importanța festivalului SamRock pentru noile generații. Pe lângă trupele consacrate și cele patru formații tribute prezente la această ediție, festivalul găzduiește un concurs dedicat trupelor tinere, cu zece formații în competiție.
„Poate peste 10 ani, copiii noștri vor spune: i-am văzut prima dată la SamRock. Și acum sunt mari”, reflectează Sergiu.
Întrebați dacă muzica rock mai trăiește, răspunsul a venit categoric: „Sigur că da. Uitați-vă ce festivaluri avem în România.” Iar despre diversitatea muzicală românească, Sergiu are o teorie proprie: de la quartetul de coarde la AC/DC și manele, totul într-o singură seară de nuntă — „Asta e România. Ca diversitate, stăm cel mai bine din lume.”
Întrebați dacă vor mai reveni și anul viitor, răspunsurile au venit prompt: „Eu vin oricând dacă ne cheamă.” Rămâne de văzut dacă formula magică a Jesterilor va mai prinde viață și la ediția cu numărul 31.
Nicolae Ghișan
