Liceenii claselor a XI-a C și a XI-a E, însoțiți de profesoara Cristina Gherman, au descoperit la Biblioteca Județeană Satu Mare volume reprezentative pentru evoluția limbii române și a culturii scrise.
Istoria limbii române, privită prin paginile manuscriselor, ale primelor tipărituri și ale publicațiilor de presă, a fost tema unei întâlniri organizate la Secția „Colecții speciale” a Bibliotecii Județene Satu Mare. Participanți au fost elevii claselor a XI-a C și a XI-a E de la Colegiul Național „Doamna Stanca”, însoțiți de profesoara Cristina Gherman.
Activitatea le-a oferit liceenilor ocazia să urmărească principalele etape ale dezvoltării culturii scrise românești, dar și să vadă cărți din patrimoniul bibliotecii, aduse din depozitul secției pentru a ilustra prezentarea.
Tipografi și cărturari care au marcat cultura română
Prezentarea a urmărit momente importante din istoria cărții vechi românești, de la manuscrise și tipărituri realizate pe teritoriul românesc până la trecerea de la caracterele chirilice la cele latine.
Elevilor le-au fost prezentate activitatea și contribuțiile unor tipografi și cărturari precum Macarie, Filip Moldoveanul, diaconul Coresi, Mitropolitul Varlaam, Antim Ivireanul, Dimitrie Cantemir și reprezentanții Școlii Ardelene. Prin aceste exemple, întâlnirea a pus în legătură evoluția cărții cu preocupările pentru educație, limbă și transmiterea cunoașterii.
Parcursul propus de bibliotecari a evidențiat diversitatea lucrărilor care au contribuit la cultura scrisă: cărți de cult, manuale, gramatici și dicționare.
Volume din colecțiile bibliotecii, prezentate liceenilor
Explicațiile și materialul PowerPoint au fost completate de prezentarea unor volume reprezentative păstrate în colecțiile secției. Astfel, informațiile despre istoria limbii române au fost însoțite de exemple concrete de carte veche.
Printre lucrările aduse în atenția elevilor s-au numărat cărți de cult, bucoavne, folosite pentru învățarea cititului, precum și „Carte trebuincioasă pentru dascăli”, atribuită lui Ion Budai-Deleanu.
Au fost prezentate, de asemenea, „Lexiconul de la Buda”, lucrare lexicografică în patru limbi, și „Gramatica” lui Ioan Alexi, un volum cu o vechime de aproximativ două secole. Aceste exemple au ilustrat preocupările cărturarilor pentru studierea limbii și pentru realizarea unor instrumente necesare învățării și predării.
Primele publicații, în încheierea întâlnirii
Ultima parte a activității a fost dedicată presei scrise. Elevii au aflat despre publicații precum „Curierul românesc”, „Albina românească”, „Gazeta de Transilvania” și „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, incluse în prezentare pentru a completa traseul prin istoria culturii române.
Întâlnirea a adus astfel în același cadru cartea religioasă, lucrările destinate școlii, cercetarea limbii și presa, oferind o perspectivă asupra formelor prin care cuvântul scris a ajuns la cititori.
Reprezentanții Secției „Colecții speciale” le-au mulțumit profesoarei Cristina Gherman și elevilor pentru atenția acordată prezentării și patrimoniului instituției. Totodată, bibliotecarii au anunțat că discuțiile au conturat deja noi posibilități de colaborare cu profesorul și liceenii Colegiului Național „Doamna Stanca”.
Lecție de istorie printre cărți rare: elevii de la „Doamna Stanca” au descoperit drumul limbii române de la manuscrise la presă
Secția „Colecții speciale” a Bibliotecii Județene Satu Mare a găzduit o întâlnire dedicată devenirii limbii române și istoriei cărții. Elevii claselor a XI-a C și a XI-a E, însoțiți de profesoara Cristina Gherman, au avut ocazia să vadă volume vechi care ilustrează evoluția culturii scrise românești.
Cărțile vechi păstrate în colecțiile Bibliotecii Județene Satu Mare au devenit punctul de plecare al unei incursiuni în istoria limbii române, la care au participat elevi ai Colegiului Național „Doamna Stanca”. Organizată în cadrul Secției „Colecții speciale”, activitatea a urmărit principalele momente ale dezvoltării culturii scrise, de la manuscrise și primele tipărituri până la lucrările pentru școală și publicațiile de presă.
Pentru liceenii claselor a XI-a C și a XI-a E, vizita a însemnat întâlnirea cu un patrimoniu care păstrează mărturii despre felul în care limba română a fost scrisă, studiată și transmisă de-a lungul generațiilor. Prezentarea susținută de bibliotecari a îmbinat explicațiile cu imagini și exemple concrete din fondul de carte veche al instituției.
De la caracterele chirilice la alfabetul latin
Unul dintre firele centrale ale întâlnirii a fost evoluția scrisului, cu accent asupra manuscriselor și tipăriturilor realizate pe teritoriul românesc, mai întâi cu caractere chirilice, apoi cu caractere latine.
Această perspectivă le-a oferit elevilor un cadru pentru înțelegerea transformărilor prin care a trecut cultura scrisă românească. Forma literelor, conținutul volumelor și scopul pentru care acestea au fost realizate au fost aduse împreună într-o prezentare despre legătura dintre limbă, educație și viața culturală.
În centrul discuțiilor s-au aflat și oamenii care au contribuit la aceste transformări. Au fost trecute în revistă activitatea și lucrările unor tipografi și cărturari precum Macarie, Filip Moldoveanul, diaconul Coresi, Mitropolitul Varlaam, Antim Ivireanul, Dimitrie Cantemir și reprezentanții Școlii Ardelene.
Prin evocarea lor, prezentarea a urmărit contribuții diferite, reunite de preocuparea pentru carte și pentru transmiterea cunoașterii. Elevii au putut urmări astfel istoria unor inițiative culturale, educaționale și tipografice care au marcat devenirea limbii române.
Cărți scoase din depozit pentru a ilustra istoria
Prezentarea PowerPoint a fost completată de aducerea din depozitul secției a unor volume reprezentative. Cărțile au oferit suport concret explicațiilor, apropiind elevii de documentele despre care aflau în cadrul întâlnirii.
Printre exemplarele prezentate s-au numărat cărți de cult și bucoavne, alături de lucrări dedicate dascălilor și studiului limbii. Diversitatea lor a evidențiat multiplele funcții ale cărții: sprijin pentru viața religioasă, instrument de învățare și mijloc de organizare și transmitere a cunoștințelor.
În atenția liceenilor a fost adusă „Carte trebuincioasă pentru dascăli”, atribuită lui Ion Budai-Deleanu. Prezența acestei lucrări în cadrul activității a deschis perspectiva asupra preocupărilor pentru pregătirea învățătorilor și pentru dezvoltarea educației.
Un alt reper a fost „Lexiconul de la Buda”, lucrare lexicografică în patru limbi, prezentată alături de „Gramatica” lui Ioan Alexi, un volum cu o vechime de aproximativ două secole. Dicționarul și gramatica au ilustrat interesul cărturarilor pentru cercetarea, explicarea și sistematizarea limbii.
Întâlnirea cu asemenea volume a dat consistență informațiilor istorice, arătând cum preocupările pentru limbă și școală s-au concretizat în lucrări destinate unor generații de cititori.
Presa românească, ultimul capitol al incursiunii
Finalul prezentării a fost rezervat presei scrise. „Curierul românesc”, „Albina românească”, „Gazeta de Transilvania” și „Foaie pentru minte, inimă și literatură” au completat traseul propus de bibliotecari.
Prin includerea acestor publicații, activitatea a extins discuția de la cartea de cult și instrumentele școlare la formele de comunicare destinate unui public mai larg. Presa a încheiat astfel o prezentare în care elevii au urmărit schimbarea suporturilor, a preocupărilor și a modalităților de circulație a cuvântului scris.
Noi posibilități de colaborare între bibliotecă și colegiu
Reprezentanții Secției „Colecții speciale” le-au mulțumit profesoarei Cristina Gherman și elevilor săi pentru atenția acordată prezentării și instituției.
Potrivit mesajului transmis de bibliotecă, întâlnirea a creat și premisele unor activități viitoare, fiind conturate deja noi direcții de colaborare. Vizita elevilor de la Colegiul Național „Doamna Stanca” se înscrie astfel într-un dialog educațional în care patrimoniul bibliotecii poate susține și completa studiul de la clasă, prin accesul la mărturii concrete ale istoriei culturale românești.
