Din păcate, istoria ne prezintă realități care, chiar și astăzi, își găsesc locul în viața cotidiană, într-o societate considerată de mulți liberă și democratică. Există sentimente naționaliste, există oameni care își doresc să fie percepuți drept cei mai mari patrioți și există, uneori, o competiție pentru demonstrarea atașamentului față de țară. Dar cât de bine înțelegem, de fapt, cuvintele pe care le folosim?
O simplă privire asupra originii unor termeni ne poate ridica întrebări interesante. De exemplu, „patrie” provine din latinescul patria, derivat din pater – „tată” – și desemna am putea spune ,,țara taților”, dar unde-s mamele în această ecuație? În același timp, există „marionetele” sistemului, oameni sau mecanisme care par să coordoneze lucrurile din spatele scenei, dar există și oamenii simpli, cei care, într-o sâmbătă după-amiază, își petrec timpul în parc alături de familie. Alții stau la cozi interminabile pentru câteva produse mai ieftine.
Românii, chiar dacă au uneori reputația de a se plânge și atunci când lucrurile merg bine, nu trăiesc cu toții aceeași realitate. Pentru unii, viața este confortabilă, în timp ce pentru alții fiecare zi vine cu griji, lipsuri și incertitudini.
Vedem în continuare cazuri de violență, amenințări și crime care ne arată cât de fragile pot deveni uneori relațiile dintre oameni. Politica este, în esență, o responsabilitate față de oameni și față de comunitate. Putem avea concepții diferite, idealuri diferite și visuri diferite. Este firesc. Tocmai diversitatea opiniilor face parte dintr-o societate democratică.
Democrația și respectul ne amintesc că, indiferent unde trăim, în Sătmar sau în orice alt colț al României, avem dreptul să fim diferiți, să ne întâlnim, să discutăm și să spunem ceea ce gândim, fără amenințări sau jigniri din partea liderilor locali. Iar libertatea pe care o avem astăzi nu a apărut din senin. A fost plătită cu sacrificii și cu vieți omenești, iar cei care s-au împotrivit acesteia au devenit gunoaiele din istoria României.
