O nouă lege schimbă regulile pentru procesele civile folosite ca instrumente de presiune împotriva jurnaliștilor, ONG-urilor și cetățenilor implicați în dezbateri de interes public
România introduce noi măsuri împotriva acțiunilor de tip SLAPP, prin care persoane sau organizații pot fi chemate în instanță nu neapărat pentru obținerea unei soluții juridice, ci pentru a fi intimidate, descurajate sau reduse la tăcere. Legea nr. 193/2026, publicată în Monitorul Oficial la 7 octombrie, permite instanțelor să respingă mai rapid anumite acțiuni vădit neîntemeiate și introduce sancțiuni importante pentru cei care folosesc abuziv procedurile judiciare. În cele mai grave situații, amenda poate ajunge la 100.000 de lei, iar autorul unei astfel de acțiuni poate fi obligat să suporte și alte consecințe financiare. Noua reglementare vizează în special protejarea participării la dezbaterile publice și a celor care semnalează probleme de interes pentru societate.
Ce sunt acțiunile SLAPP
SLAPP reprezintă o formă de acțiune în justiție considerată abuzivă, utilizată pentru a intimida sau descuraja persoane care își exercită dreptul la liberă exprimare și participă la dezbateri de interes public.
În această categorie pot intra situații în care jurnaliști, organizații neguvernamentale, activiști sau simpli cetățeni sunt acționați în instanță în urma unor investigații, opinii, sesizări sau luări de poziție asupra unor subiecte de interes public.
Amenzi de până la 100.000 de lei
Noua lege introduce sancțiuni severe pentru persoanele care folosesc abuziv procedurile civile. Amenda judiciară poate ajunge până la 100.000 de lei, în funcție de circumstanțele concrete ale cazului.
Instanța poate dispune, de asemenea, obligarea celui care a inițiat acțiunea abuzivă la plata cheltuielilor de judecată și, în anumite condiții, la plata unor despăgubiri.
Printre elementele care pot indica existența unei acțiuni de tip SLAPP se numără solicitarea unor despăgubiri disproporționat de mari, existența unor acțiuni repetate împotriva aceleiași persoane, amenințările, hărțuirea sau folosirea procedurilor judiciare pentru întârzierea ori blocarea activității celui vizat.
Procesele vădit neîntemeiate pot fi respinse mai rapid
Una dintre cele mai importante prevederi este posibilitatea analizării cu prioritate a acțiunilor care prezintă indicii că urmăresc intimidarea sau reducerea la tăcere a unei persoane implicate într-o dezbatere publică.
În anumite situații, reclamantul poate fi obligat să ofere garanții, iar instanța poate lua măsuri pentru ca procedura să nu devină ea însăși un instrument de presiune asupra persoanei chemate în judecată.
Legea prevede inclusiv un termen scurt pentru contestarea unor astfel de măsuri, ceea ce urmărește să limiteze durata în care un proces abuziv poate produce efecte asupra celui vizat.
Protecție pentru jurnaliști, ONG-uri și cetățeni
Noile prevederi nu se limitează exclusiv la reprezentanții presei. Protecția se extinde și asupra organizațiilor neguvernamentale, activiștilor și cetățenilor care participă la dezbateri privind probleme de interes public.
Totuși, legea nu oferă imunitate pentru orice afirmație sau activitate jurnalistică. Faptul că o persoană este jurnalist, activist sau reprezentant al unui ONG nu înseamnă că orice acțiune îndreptată împotriva sa este automat abuzivă. Instanța este cea care analizează circumstanțele concrete și stabilește dacă demersul judiciar urmărește în mod real apărarea unui drept sau reprezintă o formă de intimidare.
Noile prevederi marchează astfel o schimbare importantă în modul în care pot fi tratate procesele civile folosite pentru presiuni asupra celor care participă la dezbateri publice.
