Oamenii nu sunt instrumente de imagine politică

Există momente în viața unei comunități care ar trebui să rămână exact ceea ce sunt, prilejuri de bucurie, de întâlnire, de socializare și de recunoaștere a oamenilor care merită să fie în centrul atenției. Evenimentele organizate indiferent de scop, sărbătorile comunității sau întâlnirile dedicate unor categorii de oameni nu ar trebui transformate în instrumente de promovare politică.
Politica ar trebui să pornească de la oameni și să se întoarcă tot la oameni. Rolul ei nu este de a transforma fiecare întâlnire, fiecare sărbătoare și fiecare gest de apropiere într-o ocazie de promovare personală sau de partid.
O comunitate nu se construiește prin fotografii, postări și mesaje de autopromovare, ci prin respect, implicare reală și rezultate care se văd în viața de zi cu zi. Încă din anii ’60, societatea a devenit un subiect important al cercetării, iar studiile secolului al XX-lea au evidențiat o realitate care continuă să ne influențeze și astăzi: oamenii sunt modelați de mediul în care trăiesc, de educația primită, de școală și de mentorii care le influențează parcursul. Putem astfel să înțelegem mai bine de unde pornesc unele dintre problemele societății, iar una dintre ele am amintit-o deja.     
Începând cu anii ’70, pe fondul accesului tot mai larg la surse și al diversificării perspectivelor de cercetare, istoria socială a căpătat o importanță tot mai mare, devenind un instrument esențial pentru înțelegerea comunităților, dar și o sursă de interpretare pentru istorici și politicieni. Însă unde vrem să ajungem, de fapt? În 2026, asistăm la o realitate în care societatea este folosită tot mai des ca instrument de promovare politică, iar imaginea oamenilor obișnuiți este asociată cu ideea de prospețime, legitimitate și forță politică. Astfel, oamenii riscă să devină simple instrumente de imagine și piese într-un joc politic, în loc să rămână ceea ce ar trebui să fie întotdeauna: centrul preocupărilor și al deciziilor publice.
Poate că este momentul să schimbăm această perspectivă. Să mutăm centrul de greutate al politicii de la propria imagine către nevoile oamenilor. Să înțelegem că un eveniment rămâne, înainte de toate, evenimentul acelei comunități, iar bucuria participanților nu poate fi revendicată de nimeni. Oamenii sunt motivul pentru care politica ar trebui să existe! Nu sunt decor pentru imaginea politică. Nu sunt instrumente de promovare și nici mijloace prin care cineva își poate construi capital electoral.