N-am rezistat tentaţiei de a citi şi printre rânduri, cum se spune, interviul acordat zilele trecute de primarul Clujului, Emil Boc, unui cotidian băsist de la antet până la caseta redacţională, de la bulină, până la mica publicitate. Cocârjat de propria-i lipsă de personalitate, intervievatul a declarat, cu subiect şi predicat, că Elena Udrea este prototipul unui nou idol politic, imperios necesar de susţinut la prezidenţialele din toamnă, pentru că este tenace şi muncitoare. De asemenea, propovăduind opinii fără argumente, Emil Boc întinde coarda afirmând că mulţi membri PDL, de la centru până la filialele judeţene ale partidului, o stimează şi o apreciază pe Elena Udrea, percepând-o ca simbol al spiritului democrat-liberal (care o fi el nu se precizează), dar ne este dat să aflăm că actuala şefă a pemepiştilor a fost alături de foştii săi colegi de partid pe care i-a părăsit, atât la bine, cât mai ales la rău. Rău, ne permitem să adăugăm, pe care, în frunte cu tătucul lor politic l-au promovat ei înşişi spre disperarea cvasi-unanimă a românilor sărăciţi şi umiliţi.
Dar în mod insistent, gargara slugarnică a lui Emil Boc stăruie la modul penibil asupra faptului, ştiut de toată lumea, că Elena Udrea a stat alături de Traian Băsescu în cele mai grele momente cu referire directă la suspendarea din 2007, la alegerile locale şi parlamentare din 2009, la momentul total iraţional al asumării măsurilor draconice de austeritate, lipsite de logică dar cu consecinţe împovărătoare.
Concluzia acestor opinii aiuritoare ale lui Emil Boc este următoarea: “Dacă există un candidat al PDL la alegeri, acela este Elena Udrea”.
Cedând tentativei de a citi şi printre rânduri cele două numere succesive ale ziarului care a publicat interviul cu pricina am înţeles că substratul acestuia a fost discreditarea candidaturii la prezidenţiale a lui Klaus Iohannis. În condiţiile în care românii ştiu prea puţine despre reprezentantul ACL la competiţia pentru cea mai importantă funcţie în stat şi a neîncrederii unor colegi de partid în privinţa şanselor acestuia, ar fi avantajată Elena Udrea în aspiraţiile ei ariviste supradimensionate. În plus, Klaus Iohannis nu îl are pe Traian Băsescu de partea sa, dar îl are Elena Udrea, care poate beneficia de voturile băsiştilor, atâtea câte au mai rămas. Iar marginalizarea candidatului ACL i-ar fi de un real folos. Aşa că, Emil Boc bate soldăţeşte din călcâie în slujba vechii gărzi şi de-a curmezişul speranţelor pe care le mai au românii. Verdictul, cel care se cuvine, trebuie dat în zilele celor două scrutine prezidenţiale.
Voicu D. Rusu