Din 2008, îl rugam pe IPS Iustinian, într-o emisiune „Glasul Bisericii”, să dea la tipărit predicile sale, adevărate lecţii de educaţie, pentru a rămâne viitoriii. Îmi aduc aminte explicaţiile dumnealui: „Domnia ta, d-le profesor, doresc spuselor mele să ajungă direct la sufletul credinciosului…”. Au trecut anii, ne-am revăzut de mai multe ori şi… iată, o altă emisiune televizată mi-a oferit ocazia de a afla că cele 191 de caiete, cu 400 pagini fiecare, graţie unui minunat jurnalist de la ziarul maramureşean, dl. Mircea Crişan, pe care l-am cunoscut în biblioteca I.P.S. Iustinian, au început să apară tipărite. Mare cinste pentru mine a fost dăruirea primelor două, din cele 191, adică 186 şi 187. Numeroasele pagini, într-o grafică minunată, îl fac pe cititor să se simtă atât de aproape de IPS Iustinian, „Sfântul în viaţă” cum l-am numit într-un Almanah dedicat Bisericii Ortodoxe din Montreal. Cred că n-am greşit.
În loc de prefaţă, Mircea Crişan, sub titlul „Bucuria de a îndrăzni”, încearcă să creadă că toată lumea a auzit de Caietele cu reflecţii ale IPS Iustinian, în care şi-a notat zilnic totul din momentul în care a intrat pe poarta Mănăstirii Rohia la 12 martie 1941. De fapt, vom face cunoştinţă, citind „Reflecţii din caiete…”, ce cuprind mii de pagini în total cu „mărturisiri” spuse în primul rând lui Dumnezeu. Editorul descrie faptul că a rămas uimit când a văzut raftul din chilia IPS Iustinian cu Caietele , legat fiecare cu sfoară albă, ca un sigiliu în formă de cruce (poate drept protecţie de ochii profanilor).
Eu, văzând doar un caiet, răsfoit pentru mine chiar de IPS Iustinian, am rămas fascinat de scrisul ordonat, cu rânduri complete, cu conţinut pe măsura tainei Sale, adică a unui Sfânt Duhovnic al Neamului Românesc, aşa cum îl numeşte Mircea Crişan. Tot el spune că, citind caiet după caiet, s-a convins că are în mână „o mină de aur”, cu gânduri, trăiri, sentimente şi rugăciuni care-l pot face pe oricare cititor să fie convins că Dumnezeu îl iubeşte. Îmi dau seama că Mircea Crişan a avut putere de convingere şi se bucură de multă încredere, primind consimţământul de a publica cele două caiete şi… cred, toate 191, cuprizând cugetările Sfinţiei Sale.
Poate, acestea, tipărite, cu voia lui Dumnezeu, ajută celor mulţi, pentru că toată viaţa IPS Iustinian şi-a dedicat-o celor din jur, Bisericii noastre ortodoxe şi lui Dumnezeu.
Caietul 186 a fost scris în perioada 22 dec. 2014 – 23 feb. 2015, cuprinzând gândurile marelui Mărturisitor al lui Hristos. Caietul 187 are 398 pagini, găsindu-l pe IPS Iustinian rugător, iubitor, smerit, blând şi iertător, aşa cum îl ştim!
Teodor Curpaş