Oşenii s-au adunat, duminică 15 mai, la Turţ pentru a participa la prima acţiune organizată de de Asociaţia Socio-Culturală Ţara Oaşului



oas

Oşenii veniţi duminică la Turţ, din toate localităţile Ţării Oaşului, s-au întâlnit în curtea bisericii din Turţ, und s-au fotografiat, după care au intrat în biserică pentru a participa la Sfânta Liturghie săvârşită de preoţii parohi: IOAN MOLNAR şi EMIL SILAGHI. Alături de cei doi preoţi parohi s-a aflat preotul doctor CRISTIAN BOLOŞ, invitat de onoare, de la Catedrala ortodoxă din Satu Mare. Aproximativ 1000 de oşeni au participat la Sfânta Liturghie, printre care s-au aflat şi cei 20 de oşeni inimoşi, membri fondatori ai Asociaţei Socio-Culturale Ţara Oaşului, printre care şi VASILE CIOCAN – în calitate de preşedinte şi VASILE LUCUŢ – în calitate de primvicepreşedinte. După ieşirea din biserică, toţi oşenii prezenţi s-au deplasat în parcul din centrul localităţii Turţ, unde a fost sfinţită noua ciupercă destinată tuturor oşenilor, care vor să petreacă clipe de destindere în zilele de sărbătoarele, din care să nu lipsească danţul şi ţâpuriturile.

Sfinţirea Ciupercii tradiţionale din inima Turţului
Slujba de sfinţire a acestei ciuperci tradiţionale a fost săvârşită de preoţii: dr. CRISTIAN BOLOŞ, IOAN MOLNAR ŞI EMIL SILAGHI. Sfinţire ciupercii reprezintă simbolul istoric al primei acţiuni desfăşurată sub tutela Asociaţiei Socio-culturale ŢARA OAŞULUI. După predica rostită de preotul doctor CRISTIAN BOLOŞ, au luat cuvântul: IOAN CIUPAC – primarul comunei Turţ, VASILE CIOCAN – preşedintele Asociaţei Socio-Culturale ŢARA OAŞULUI şi VASILE LUCUŢ – primvicepreşedinte al Asociaţiei. În alocuţiunile lor, aceste mari personalităţi ale oşenilor au vorbit despre obiectivele, premisele, care au dus la înfiinţarea acestei Aociaţii a oşenilor , dar şi despre primele acţiuni iniţiate de Vasile Lucuţ, respectiv construirea ciupercii şi Sâmbra Oilor. Cuvintele istorice rostite la prima întâlnire a oşenilor, în martie 2016, de lăsatu Secului, s-au concretizat într-un singur glas: „ SUNTEM ROMÂNI, PENTRU CĂ SUNTEM ÎNAINTE DE TOATE OŞENI!”.

“BINE FACI, BINE GĂSEŞTI!“
Din documentul istoric prezentat de VASILE CIOCAN – preşedintele Asociaţiei în faţa oşenilor, care au asistat la inaugurarea ciupercii tradiţionale din inima Turţului, reiese lista cu membrii fondatori din satele oşeneşti şi misiunea nobilă a Asociaţiei Socio-Culturale ŢARA OAŞULUI.

Membrii fondatori sunt: Lucuţ Vasile – Turţ, Reşetar Mihai – Tarna Mare, Schita Mihai – Călineşti Oaş, Călin Grigore Aurelian – Cămârzana, Nistor Ioan – Prilog, Toader Lohan – Negreşti Oaş, Toader Lohan – Negreşti Oaş, Bene Viorel Vasile – Gherţa Mare, Cicio Vasile – Certeze, Luca Simion – Cămârzana, Danilovics Dumitru – Racşa, Pop Vasile – Prilog, Lisca Gheorghe – Negreşti Oaş, Cuc Gheorghe – Negreşti Oaş, Ţiplea Remus-Negreşti Oaş, Oros Grigore – Gherţa Mare, Hotca Tămaş – Gherţa Mare, Ciocan Vasile – Certeze.

MISIUNEA DE SUFLET, INIMĂ ŞI CREDINŢĂ A ASOCIAŢIEI SOCIO-CULTURALE ŢARA OAŞULUI
Reînvierea tradiţiilor specifice Ţării Oaşului prin dezvoltarea de proiecte şi acţivităţi culturale, curm ar fi: danţul oşenesc, sâmbra tradiţională, obiceiuri specifice satelor din Ţara Oaşului, meşteşugăritul, ritualuri tradiţionale specifice nunţii şi botezului, torsul şi ţesutul, pictura şi sculptura, cursuri de danţuri şi ţâpurituri. Pentru realizarea acestor propuneri, Asociaţia va derula o activitate susţinută de educaţie culturală, spirituală şi moral-civică, care va avea ca motivaţie cuvintele înţelepte din zicala: “ Ce înveţi la tinereţe, aia ştii la bătrâneţe !”.

Concomitent, Asociaţia va sprijini moral şi material persoanele, care datorită lipsurilor financiare nu pot să-şi pună în aplicare diferite proiecte, idei, considerate importante pentru păstrarea tradiţiilor, fără desebire de naţionalitate, sex, vârstă, religie sau orientare politică.

OBIECTIVELE GENERALE ALE ASOCIAŢIEI
Asociaţia Socio-Culturală ŢARA OAŞULUI va milita pentru: desfăşuarea de activităţi cu scop social, cultural, educaţional şi spiritual; promovarea dezvoltării rurale, prin redescoperirea valorilor tradiţionale şi a specificului zonelor oşeneşti; promovarea şi realizarea de activităţi multiculturale. De asemenea, dorim să devenim parteneri pentru a dezvolta împreună în Ţara Oaşului bazele unei infrastructure turistice, care să atragă turişti din toată lumea. În acest fel, Asociaţia noastră va avea şi un caracter internaţional pentru că îşi propune să colaboreze cu toţi oşenii din străinătate.

PROIECTE PENTRU 2016
Membrii Asociaţiei vor milita pentru menirea socială a oşenilor, dar mai ales pentru formarea culturală şi spirituală, deosebit de importantă, pentru că fără educaţie şi fără cultură nu ne vom putea împlini obiectivele nobile. Ne vom ghida după principiul: “ Nu-i da omului peşte, ci învaţă-l să pescuiască !”. Fiecare oşan este dator faţă de Asociaţie cu o iniţiativă, pe care să o aplice în localitatea din care provine sau locuieşte, iar sprijinul celorlalţi va fi necondiţionat. Vom desfăşura şi participa la evenimente. Ne propunem să reînviem unele tradiţii vechi, cum ar fi blazonul satului, steagul dăruit celui mai bun gospodar.

ASOCIAŢIA SOCIO-CULTURALĂ ŢARA OAŞULUI ARE PORŢILE DESCHISE, în vederea atragerii de noi membrii, pentru ca aceasta să devină din ce în ce mai puternică, pentru cunoaşterea şi redescoperirea a cât mai multe tradiţii vechi lăsate prin vreme de moşii şi trămoşii noştri.

Oşenii sunt ospitalieri, au cu ce să se mândrească şi dintotdeauna lor le-a plăcut să fie înconjuraţi de prieteni, deoarece în acest mod s-au fost cunoscuţi până departe în lume. Noi, locuitorii Ţării Oaşului, muncim şi circulăm în toată lumea, dar nu uităm nicio clipă că suntem oşeni, că ne-am născut şi ne-am format pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu. Aici, sunt rădăcinile noastre, şi NU ORICE RĂDĂCINI, adânci, care nu s-au temut şi nu se vor teme niciodată de furtunile vieţii.

SÎMBRA OŞENEASCĂ TRADIŢIONALĂ – PRIMA EDIŢIE DESFĂŞURATĂ SUB TUTELA ASOCIAŢIEI ŢĂRII OAŞULUI
După momentele istorice emoţionante, care s-au derulat sub cupola ciupercii tradiţionale din Turţ, sute de oşeni au participat la Sâmbra Oilor, care s-a desfăşurat în apropiere de localitatea Batarci. Înainte de tăierea panglicii inaugurale, organizatorii Sâmbrei tradiţionale, coordonaţi de VASILE LUCUŢ – au adus în faţa oşenilor şi oaspeţilor două mascote ale Sâmbrei. Este vorba de un ţap şi o capră, care au fost îmbrăcaţi în costum tradiţional oşenesc. Surpriza a fost imensă, iar zâmbetele şi buna dispoziţie au cucerit sufletele şi feţele celor prezenţi. După tăierea pangliciii inaugurale de către reprezentanţii Asociaţiei, oşenii au avut ocazia să guste din produsele tradiţionale oşeneşti, respectiv: şuncă, slănină, caş de oaie şi de capră, rasol fiert de vită, ţuică, balmoş, berbecuţ prăjit la proţap şi multe, multe alte mâncăruri tradiţionale puse la dispoziţia participanţilor de către specialiştii de la Unicarm Vetiş, prin grija sufletească şi generoasă a d-lui Vasile Lucuţ, care a iniţiat ideea acestei Sămbre tradiţionale de la Turţ.

Un alt moment emoţionant al Sâmbrei s-a materializat în vizitarea de către participanţi a muzeului în aer liber amenajat de către Vasile Lucuţ şi oşenii de suflet ai Asociaţei. Printre obiectele de suflet donate de Vasile Lucţ se numără şi leagănul pentru copii, tradiţional, în care domnia sa şi-a petrecut primele luni din viaţă. De asemenea, în muzeu au fost expuse şi straie oşeneşti din vremea copilăriei şi adolescenţei lui Vasile Lucuţ. În apropierea muzeului în aer liber,de la Sîmbra oilor, a fost postată şi o râşniţă tradiţională veche, cu ajutorul căreia se obţinea altădată făina de porumb.

Atracţia principală a Sâmbrei a fost generată de mulsul oilor, măsurişul laptelui, rugăciunile de sfinţire a stauluilui săvârşite de preoţii Ioan Molnar, Emil Silaghi, preot dr. Cristina Boloş, menite să alunge duhurile rele, dar şi pentru ca turma de capre şi oi să fie prosperă, iar oierii să se bucure din plin de lapte şi caş. După mulsul caprelor şi oilor, acestea a fost reintroduse de către ciobani în staulul de lemn, şi-au stat acolo pe toată durat rugăciunilor. În final, conform tradiţiei, oile au încujurat staulul, iar la un colţ al staulului a fost aşezat pe jos un lanţ din fier, pentru ca strigoile să nu fure lapte de la capre şi oi.

După măsurişul laptelui şi slujba de sfinţire a staulului, oşenii s-au reîntors în locul special amenajat pentru dănţăuşi şi ţâpuritori, dar şi pentru meseni, pentru a se prinde într-o învârtită oşenească tradiţională, ca semn al bucuriei şi veseliei. A urmat o paradă a portului tradiţional oşenesc, iar o comisie formată din membrii Asociaţiei, coordonată de Vasile Lucuţ, au premiat cele mai vechi şi autentice costume populare oşeneşti.Veselia şi danţurile însoţite de ţâpurituri s-au desăşurat până târziu în noapte , iar prima ediţie a Sâmbrei tradiţionale a oşenilor va rămâne întipărită în CARTEA DE AUR a Asociaţei Socio-Culturale ŢARA OAŞULUI.





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts