Se zvoneşte prin ziare…



  • Prima zi de Paşti nu cade în aceeaşi duminică pentru catolici şi ortodocşi. Acest lucru este urmarea faptului că cele două biserici, cea catolică şi cea ortodoxă, calculează data acestei sărbători după două calendare diferite. O condiţie obligatorie este aceea că între cele două duminici de Paşti distanţa să fie de cel mult cinci săptămâni.
  • În acest an, catolicii au serbat Învierea, după cum se ştie, pe data de 27 martie, în vreme ce ortodocşii, la fel ca greco-catolicii, vor ciocni ouă roşii pe data de 1 mai. În 2017 ortodocşii şi catolicii vor serba împreună Învierea Domnului, prima zi de Paşti fiind 16 aprilie.
  • De ce ouă? De ce colorate în roşu? Există mai multe legende creştine care explică acest lucru. Cea mai cunoscută dintre ele spune că Maica Domnului, venită să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat un coş cu ouă lângă cruce. Sângele Mântuitorului s-a scurs peste ouăle din coş, înroşindu-le. S-a ajuns, astfel, ca oamenii să înroşească ouăle pentru a-şi aduce aminte de durerosul moment al răstignirii lui Iisus. Mai târziu, est-europenii au făcut din vopsirea ouălor de Paşti o adevărată artă. În România, după cum se ştie, există tradiţia încondeierii ouălor de Paşti.
  • În secolul al 19 –lea, ouăle de Paşti au funcţionat în locul certificatelor de naştere. În vremea aceea, multe familii din localităţile izolate se vedeau în imposibilitatea de a ajunge la oraş pentru a-şi declara copiii nou-născuţi. Autorităţile au decis să accepte ouă de Paşti ca o dovadă a naşterii copiilor. Ouăle cu pricina trebuiau să fie vopsite, apoi inscripţionate cu data naşterii şi cu numele copiilor.
  • Obiceiul de a se consuma şuncă la masa de Paşti datează din vremuri străvechi. Pe atunci, oamenii vânau animale până toamna târziu. Conservau carnea cu sare, să le ajungă până la venirea primăverii. În ziua de Paşti, ei nu făceau decât să mănânce ultimele lor provizii de carne conservată. Obiceiul s-a păstrat până în zilele noastre.

Voicu D .Rusu





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts