Vinul de Dobra este un vin cunoscut și apreciat de mulți consumatori, pentru calitățile deosebite oferite de condițiile climatice și geografice ale zonei. Satul este renumit pentru producția de struguri pe dealurile ce-l înconjoară, încă din anii 1500.
Odată cu venirea toamnei viticultorii se pregătesc să culeagă roadele pentru care au muncit atât de conştiincios tot anul. Se pare că anul acesta va fi unul foarte bun pentru viticultorii din judeţ şi în special pentru cei din Dobra, un sat în care tradiția vinului a rămas neschimbată în ultimele trei secole. Odinioară aici se culegeau struguri pe o suprafață de peste 300 de hectare. Acum, terenurile cultivate s-au înjumătățit, iar viile nu mai domină dealurile dimprejur, așa cum o făceau odinioară. Cu toate acestea, întreținerea viilor și culesul strugurilor (”sureti-ul” cum îl numesc localnicii) rămân principalele repere după care se organizează viața dobrenilor și, sub acest aspect, satul lor rămâne unul de referință în județul Satu Mare.
Unitatea acestei comunități este cel mai bine relevată în perioada de cules a strugurilor. Viile nu sunt culese de fiecare proprietar în parte, ci se formează grupuri de 15-20 de vecini care se ajută reciproc. În alte localități din zonă, copiii plecați la oraș sau în străinătate se întorc acasă în perioada estivală. În Dobra, fiii satului revin acasă toamna, exclusiv pentru ”sureti”. Tot în această perioadă, mai exact în a treia sâmbătă a lunii octombrie, în sat se organizează „Festivalul strugurilor”, dedicat în special dobrenilor dar și oaspeților din străinătate.
Secretele unui vin de excepţie
Întreținerea viilor din Dobra este cel mai elocvent exemplu al dăruirii cu care acești oameni tratează munca. „La alții (n.r. cei din satele învecinate) via se sapă de două, trei ori într-un an, la noi trebuie săpată de cel puțin nouă ori. Nu mai vorbim aici de tuns, stropit, legat sau cioncoșet (tăierea vârfurilor de viță)”, ne spune unul dintre localnici.
După ce sunt culeşi strugurii şi se face mustul acesta este depozitat în butoaie, și lăsat să fiarbă (fermenteze). Nu se folosesc chimicale sau alte stimulente moderne. „Mustul vrea să fie lăsat să fiarbă așa cum știe el. Asta nu înseamnă că nu trebuie verificat din când în când ”, spune un producător local. Nu există an în care la posturile naționale de știri să nu auzim de cazurile unor oameni decedați din cauza gazelor emanate în urma fermentării mustului. Spre surprinderea noastră am aflat că, în ciuda tradiției seculare, niciun viticultor din Dobra nu a suferit asemenea tragedie, cel puțin în istoria recentă. Secretul constă în modul de construire al pivnițelor, în care dobrenii nu coboară ci urcă în pivniţă, acestea fiind săpate în deal. Dioxidul de carbon emanat de must caută întotdeauna locul cel mai jos. Prin urmare, gazele nu rămân în beci ci coboară pe sub ușă, iar astfel producătorii pot intra oricând în pivnițe, fără niciun pericol.
Se spune despre dobreni că refuză să bea apă în detrimentul vinului, acesta fiind un excelent stimulent intelectual, după cum localnicii cred cu tărie că un pahar din vinul produs de ei te ferește de orice boală, de ordin fizic sau psihic. Vinul negru Ottelo de Dobra este unic în România, fiind produs doar în gospodăriile din sat. Pentru că viţa de vie din sat nu este una nobilă, vinul de Dobra nu este îmbuteliat şi nu poate fi găsit în comerţ. Vinul este însă foarte căutat pentru nunţi, botezuri sau alte petreceri în Satu Mare, fiind foarte bun şi foarte ieftin.
Crama Dobra Wine sau via mare din satul mic
Există însă şi dobreni care au crezut mai mult în potenţialul viilor de aici precum şi a viţei nobile care se poate cultiva pe dealurile din localitate. Este cazul lui Kallos Francisc și familia lui. În anul 2010, el a plantat, pe dealurile Dobrei, nu mai puțin de 150 hectare viță de vie, iar în 2012 și 2013, a mai crescut plantația cu încă 140 hectare, având în prezent 290 hectare plantație tânără. Dintre soiurile plantate amintim feteasca neagră, riesling italian, merlot, cabernet sauvignon, sauvignon blanc, pinot noir, cadarcă, mustoasă de Măderat, tămăioasă românească, muscat ottonel…
“În familia noastră, producerea strugurilor și a vinului este o tradiție de mai multe generații. Astfel, de copil am avut ocazia să muncesc în vie, alături de bunicii și părinții mei. Am ales numele cramei, Dobra Wine-Kallos, vrând astfel să subliniem că vinul de Dobra nu are doar trecut, are și viitor”, ne spune Francisc.
Tot acesta ne spune că pentru ei cel mai important este calitatea strugurilor și a vinului obținut iar cei care gustă vinurile obţinute să poată confirma acest lucru.
“Filosofia noastră este cât se poate de simplă. Vrem să obținem vinuri de calitate în Dobra, conform tradiției, dar cu tehnologie modernă, pentru ca oriunde în lume, vinurile noastre să fie apreciate, iar noi să fim mândri de denumirea Dobra Wine-Kallos” afirmă producătorul.
Nicolae Ghişan
