More


    Călugării “grăniceri” de la Scărişoara

    =

    manastire-2

    Scărişoara Nouă a fost înfiinţată în 1924 de către colonişti moţi aduşi din Scărişoara, judeţul Alba, şi alte localităţi din Munţii Apuseni. Localitatea de pe graniţa cu Ungaria este poate cel mai elocvent exemplu al faptului că românii, siliţi nu de puţine ori în istorie să o apuce în bejenie, îşi iau cu ei la plecare satul, biserica şi tradiţiile. Chiar dacă uneori sunt nevoiţi să le poarte prin vremuri doar în suflete, ei se vor lipsi de multe, dar niciodată de acestea.

    Gardienii credinţei ortodoxe
    Scărişoara, din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, este cel mai vestic aşezământ monahal ortodox românesc. Mănăstirea se află la mai puţin de 20 km de Carei, în apropierea localităţii Scărişoara Nouă, judeţul Satu Mare, şi la numai 3 km de linia de frontieră care desparte România de Ungaria. Altar al ortodoxiei la marginea lumii catolice, aşezământul, ridicat din dorinţa familiilor de moţi din localitate, îşi îndeplineşte cu smerenie menirea, „deschizând“ graniţa pentru toţi cei care Îl caută pe Hristos, de dincoace şi de dincolo de frontieră, fie ei români sau maghiari, ortodocşi sau catolici.

    În 1924, mai multe familii de moţi ortodocşi din Apuseni au fost colonizate pe graniţa de vest a ţării, la mai puţin de 20 km de Carei, în mijlocul lumii catolice. Cu pământurile lipite de graniţă, şi-au ridicat satul, Scărişoara Nouă, dându-i numele aşezării părăsite din munţi. În 1940, după Dictat, au fost alungaţi, dar au revenit, sprijiniţi de confraţii din localitatea învecinată. Ortodocşi din tată-n fiu, şi-au purtat biserica în inimi şi şi-au pus la păstrare tradiţiile într-un muzeu al moţilor, ridicat în mijlocul satului, rugându-l pe Crăişorul Munţilor, adică pe Avram Iancu, să le păzească de acolo, din ceruri, de unde se află. După 1990, cele aproximativ 80-90 de familii de moţi din Scărişoara Nouă au dorit să vadă şi mănăstire ortodoxă întrupată în noul pământ.

    manastire-1

    „Mănăstirea are hramul «Sfântul Ioan Botezătorul». În anul 1991, credincioşii din Scărişoara Nouă l-au rugat pe Înalt Preasfinţitul Justinian să binecuvânteze înfiinţarea unei mănăstiri aici.

    Primul stareţ a fost părintele Serapion Nădejde, care a stat aici câţiva ani. Apoi, îmbolnăvindu-se, s-a retras, dormindu-şi acum somnul de veci la Mănăstirea Lainici. A venit după aceea părintele Veniamin, iar din 1995 până în 2007 a fost aici părintele Teofil Pop, care este acum stareţ la Mănăstirea Moisei. Actualul stareţ este Părintele Arhimandrit Timotei Bel.

    Jur-împrejurul bisericii se află altarul de vară, clopotniţa, agheasmatarul şi un corp armonios de clădiri, care adăposteşte un muzeu, cu obiecte aparţinând moţilor, adunate de călugări de prin satele din Apuseni, o bibliotecă bogată, cu vreo 5.000 de volume, şi un spaţiu multifuncţional, impresionant din punct de vedere arhitectural.În interiorul mănăstirii găsim icoane făcătoare de minuni, o frescă realizată de pictorul maramureşean Ioan Botiş, în stil bizantin, şi cu două steaguri tricolore pe solee.

    manastire-3

    Mănăstirea Scărişoara Nouă reprezintă un adevărat complex mănăstiresc, fiind alcătuită din biserică, chilii pentru călugări şi chilii pentru credincioşi, un turn-clopotniță, un altar de vară şi câteva anexe gospodăreşti. Toate componentele comunică între ele prin alei pietruite, iar în unele locuri au fost puse băncuțe, pe care pelerinii să se odihnească.

    Nicolae Ghişan

    manastire-4



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img