Bixad, mănăstirea martir a Ţării Oaşului



Bixad 1

Legende fabuloase, întâmplări şi fapte incredibile, minuni şi credinţă, continuitate, toate fac din acest altar al Ţării Oaşului locul unde oamenii vin pentru a se întoarce în lume copii. Adică, curaţi la inimă şi la suflet. La Bixad, sufletul se regăseşte, extirpându-şi rătăcirile printr-o terapie asumată, care doare uneori, dar vindecă, eliberează şi restaurează fiinţa.

Trecut legendar, taine şi răni
Mănăstirea din „satul de după fagi“, sau „satul de după pădure“, căci asta înseamnă Bixad, îşi pierde istoria în negura vremurilor.Legenda care se învârte în jurul locului unde se află mănăstirea spune că între Boineşti şi Călineşti Oaş ar exista ruinele cetăţii Belovar, a dacilor liberi. Iar pe locul unde se află aşezământul ar fi existat chiar un altar de închinare al lui Zamolxis. Sunt acte care spun chiar că stareţul Pahomie, de la cea mai veche mănăstire de la noi, cea de la Perii Maramureşului, ar fi plecat din Ţara Oaşului.

Multe din documentele doveditoare ale zămislirii şi devenirii mănăstirii au fost distruse sau ascunse prin Zacarpatia. Undeva, pe la 1614, domnul Moldovei, Ştefan Tomşa, amintea de numele Schitului Bixad, ca metoc al Mănăstirii Vetiş, într-o scrisoare adresată căpitanului cetăţii Sătmarului, Andrei Doczy.

Bixad 2

În secolul al XVII-lea, în timpul prigoanei austriece, la Bixad îşi găsesc adăpost călugări, cărţi şi odoare sfinte din mănăstirile Bălgradului şi Prislopului.

Uniaţia însă a produs mare tulburare în viaţa religioasă a zonei, culminând cu suprimarea, neelucidată încă, a arhimandritului grec Isaia, în 1701. Acesta fusese prins şi dus la Viena, forţat de Scaunul de la Roma să se convertească la catolicism, şi trimis apoi cu însărcinarea de a atrage la uniaţie pe ortodocşii din Bihor, Satu Mare şi Maramureş.

În 1759, episcopul unit al Muncaciului, Manuil Olsavszky, a adus în Mănăstirea Bixad călugări bazilitani ruteni, în timp ce parohia satului a rămas ortodoxă, devenind chiar sediul protopopiatului ortodox al Ţării Oaşului.

Biserica şi curtea de piatră a mănăstirii au fost ridicate în 1770, fiind sfinţite un an mai târziu. În timp, aşezământul a fost reorganizat şi a funcţionat ca lăcaş monahal greco-catolic, până în 1948, însă, din 1954, a fost închis, clădirile transformate în casă de odihnă pentru mineri, apoi în preventoriu pentru copiii care aveau părinţii bolnavi de TBC. A urmat o perioadă de degradare cumplită, de se putea trece dintr-o parte în alta prin biserică, pentru ca în 1981, incredibil, la insistenţele unui localnic, Ceauşescu să aprobe restaurarea monumentului istoric!

Bixad 3

Vasile Finta, „sluga Domnului“
Vasile Finta, zis „Vorotel, sluga Domnului“, cum îşi spunea. Aşa s-a numit oşeanul din Bixad care l-a „păcălit“ pe Ceauşescu să repare mănăstirea. „Bătrânul a ajuns la Ceauşescu cu toată documentaţia în desagă, după multe încercări. Când l-a primit, i-a spus că el nu face mănăstiri, ci case muncitoreşti.

A ieşit omul supărat, spunând celui care îl însoţea: «N-am ce face de acum. Mă duc, iau oamenii şi o dărâmăm, că nu mai putem să ne uităm la ea. Mi-i ruşine că vin străinii şi o văd acolo că se ruineşte!». Când a ajuns la lift, cel care îl informase pe preşedinte despre vorbele bătrânului l-a chemat din nou în cabinet. După câteva minute, Ceauşescu l-a întrebat pe bătrân: «Cum trăiesc oşenii?» Iar bătrânul, fire înţeleaptă şi isteaţă, i-a răspuns: «Foarte bine, tovarăşe preşedinte. Şi cânii îi sătui de pâne albă în Ţara Oaşului!» Râzând, Ceauşescu i-a semnat hârtiile.

Omul acesta a trăit până în 2011. Şi în fiecare an de Sfântul Nicolae îi făcea parastas lui Ceauşescu, pentru că «l-a salvat din ruşine!» Aşa spunea, că lumea râdea de el şi nu credea că va reuşi să deschidă mănăstirea. În 1989, când a fost sfinţită şi l-a văzut pe vlădica Vasile Coman în curtea aşezământului, s-a dus în pădure şi a plâns de fericire“.

Nicolae Ghișan

Bixad 4





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts