More


    Tratatatul de Pace de la Satu Mare – un mister al istoriei?

    =

    Tratat 1

    Pe 29 aprilie 1711, la Satu Mare se semna tratatul de pace care punea punct unei răscoale de opt ani a nobilimii maghiare din Ardeal. Tratatul de pace a fost semnat de Alexandru Karoly, general în armata lui Francisc Rákóczi al II-lea, conducătorul răscoalei, şi Ioan Palffy, general delegat al împăratului Carol al VI-lea.

    Răscoala a izbucnit în 1703, în fruntea ei aflându-se Rákóczi Francisc. Nobilimea maghiară din Ardeal nu a acceptat ocupaţia austriacă şi separarea de Ungaria recent refăcută ca stat şi începe un război împotriva Austriei. „Sunt mai multe motive ale izbucnirii răscoalei. Cele mai importante sunt impozitele mărite după revenirea Casei de Habsburg, lipsa locurilor de muncă după destrămarea cetăţilor şi încercarea Casei de Habsburg de a diminua privilegiile nobililor. Răscoala a cuprins toată Transilvania, cu excepţia zonei de Sud, din jurul Sibiului“, explică Diana Iagăr, muzeograf-în cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare.

    Tratatul de pace, despre care se vorbeşte atât de mult a pus capăt răscoalei ţăranilor şi nobililor maghiari şi români împotriva stăpânirii austriece. Luptele au durat opt ani de zile punându-şi ampreta şi pe ţinuturile Sătmarului. Curuţii lui Rákóczi au asaltat nu mai puţin de 17 luni Cetatea Sătmarului până ce au reuşit să frângă rezistenţa trupelor imperiale. Astfel, la 1 ianuarie 1705, Sătmarul a ajuns sub stăpânirea armatelor principelui găsind un oraş sărăcit, devastat de molime şi săbiile ostaşilor. Au găsit pământuri lăsate în paragină, foamete şi boli. Erau vremuri tulburi în care împăratul refuza să îl recunoască pe Rákóczi ca principe al Transilvaniei. Mai mult decât atât principatul avea şi un guvernator numit de imperiu în persoana lui Bánfy György.

    tratat 2

    Pentru a pune capăt acestui şir de lupte la 14 noiembrie 1710, conducătorul oştilor imperiale, groful Pálffy János, l-a contactat pe Károlyi Sándor în speranţa de a ajunge la o înţelegere. Împăratul înclina să încheie pace cu armatele răsculate dacă Károlyi alege să se supună imperiului. E un moment mult discutat de istorici. Unii îl considertă pe groful careian ca jucător la două capete, ca dezertor şi trădător iar alţii ca făuritorul păcii. Cert este că alegerea lui Károlyi, şi anume pentru a încheia pacea cu oştile imperiale a conturat destinul acestor ţinuturi pentru următoarele două secole. Ce s-ar fi întâmplat dacă groful respingea propunerea de pace? Ce meandre îşi alegea istoria dacă la acea vreme când „se juca pacea” Rákóczi Ferenc nu era plecat la poloni pentru a aduna oaste? Momentul decisiv a fost când Rákóczi, la 21 februarie 1711, a plecat să adune oaste în Ţara Leşească (Polonia de astăzi) trecându-şi toate drepturile de decizie în mâinile grofului Károlyi.

    tratat 3

    Între timp moare împăratul Iosif I al Imperiului Austro-Ungar, la doar 33 de ani răpus de rujeolă. Noul împărat, Carol al III-lea e dispus să continue tratativele de pace cu Károlyi Sándor. Într-ul final cele două părţi au căzut de acord asupra condiţiilor păcii. Potrivit împăratului dacă curuţii depun armele atunci nu numai că vieţile le vor fi cruţate, dar ţăranii şi nobilii îşi vor primi pământurile şi averile înapoi. Astfel, la 30 aprilie 1711 cei aproximativ 12.000 de curuţi au depus armele înfigând în mod simbolic steagurile în pământ, la Moftin, locul unde s-au întâlnit cu trupele imperiale. „Pacea s-a semnat în lipsa lui Francisc Rakoczy care se afla în Polonia, unde încerca să obţină un eventual sprijin militar internaţional din partea lui Petru I, ţarul Rusiei, pentru susţinerea răscoalei. Armata se afla la Moftin, iar conducătorii răscoalei erau la Satu Mare. Tratativele au fost duse în clădirea ce servea ca depozit al cetăţii, pe locul în care se află acum Muzeul de Artă“, a mai declarat Diana Iagăr.

    tratat 4

    Există însă voci care spun că că Pacea de la Satu Mare s-a semnat … la Carei şi nu în Casa Vécsey (clădirea actualului Muzeu de Artă) aşa cum cred cei mai mulţi. După depunerea armelor şi recunoaşterea condiţiilor de pace tratatul a fost semnat la data de 1 mai 1711 la Carei, în lipsa lui Rákóczi Ferenc al II-lea şi … dacă vrem să fim consecvenţi cu adevărul istoric, fără consimţământul şi acceptul acestuia. Cu toate că principele nu era de acord cu semnarea păcii, tratatul prevede ca şi Rákóczi să-şi primească pământurile şi averile înapoi în condiţiile în care se reîntoarce în ţară în decurs de trei săptămâni şi renunţă la ideile sale de răscoală asupra stăpânirii imperiale. Însă Rákóczi a ales calea autoexilului. Pe Károlyi l-a considerat trădător. S-a autoexilat la Rodosto (în Turcia de astăzi) unde a murit în 1735.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img