More

    Afdam şi Cfaim drumeți pe cărările vremurilor – despre grâul şi turmele Câmpiei Someşene, aurul Carpaţilor

    ”Doamnelor, domnișoarelor și domnilor … bine ne reîntâlnim în redacția Agenției de știri  – Tsev Dron Ed Atezag – vă spun Afdam …”  ” și Cfaim,  anunțându-vă că și azi vom avea subiecte palpitante, calde ca pâinea scoasă din cuptor … și sperăm ușor de digerat.” ” Îl avem și azi alături de noi pe domnul Liviu Marta, arheolog – cercetător la Muzeul Judeţean Satu Mare căruia îi spunem … Bună dimineața Liviu.” ”Bună dimineața băieți, bună dimineața dragi cititori.” ”Încotro ne duci azi?” ”Azi o să vă vorbesc despre păşunatul și iernarea animalelor din zonele mlăștinoase ale Ecedei și Ierului, dar și despre luncile inundabile ale Someşului, într-un periplu arheologic important pentru zona noastră.” ”Cu ce începem?” ”În primul rând trebuie să luăm act de întrebările înaintaşilor noştri legate de splendidele vestigii ale epocii bronzului din zona de nord-vest a României – găsite pe câmpuri sau admirate în colecţii –  care iată,  pe zi ce trece capătă răspunsuri tot mai concludente odată cu repertorierea acestor descoperiri şi odată cu analiza lor în context local şi continental, prin investigarea lor cu ajutorul metodelor recente din domeniul fizicii şi al chimiei.” ”În ce constă valoarea acestor  descoperiri?” ”În primul rând putem lua în calcul progresele generale pe care le aduce noua epocă istorică, numită și eneologică.”  ”Aceste progrese sunt datorate folosirii bronzului?”  ”Putem vorbi despre confecționarea unor unelte mai performante din bronz. De fapt încă din perioada comunităţilor umane se observă modificări importante în strategia de subzistenţă,  în cadrul activităţii de creştere a animalelor accentul mutându-se de pe exploatarea produselor primare (carne, piei şi oase) pe o valorificare sporită a aşa numitelor produse animaliere secundare (lactate, lână, tracţiune).”  ”Acest tip de economie are la bază o pondere mai mare a turmelor, care să fi beneficiat de condiţii geografice deosebit de favorabile în zona Sătmarului?” ”Păşunatul animalelor şi mai ales iernarea lor erau avantajate de bogata vegetaţie a zonelor mlăştinoase întinse, ce puteau fi păşunate iarna, pe gheaţă.” ”Pășunat pe gheață?” ” Da, așa cum ați auzit. Astfel de zone umede se află pe întreaga întindere a judeţului, cele mai întinse fiind: mlaştinile Ecedei şi a Ierului, luncile inundabile ale Someşului, Turului, Crasnei, Homorodului, Bălcaiei şi a afluenţilor lor. Zonele de contact dintre terenurile inundabile amintite şi zonele deluroase, sau câmpiile fertile ce le înconjoară, ne apar a fi cel mai intens locuite. În alegerea locurilor de așezare, transpare intenţia de a beneficia de avantajele exploatării a două sau trei ecosisteme, atât prin creşterea animalelor cât şi prin cultivarea plantelor sau vânătoare şi pescuit.” ”Folosirea acestor ecosisteme poate fi considerată o caracteristică a acestei perioade?”  ”Exploatarea concomitentă a unor ecosisteme diferite a permis obţinerea unor resurse variate, care asigurau comunităţilor umane posibilităţi sporite de supravieţuire în faţa perturbărilor ce afectau unul dintre aceste ecosisteme (ani secetoşi sau inundaţii, invazii ale unor dăunători, molime în şeptelurile de animale etc.), oferindu-le în acelaşi timp o autonomie mai mare ce le făceau mai puţin vulnerabile în cazul unor conflicte inter-tribale.” ”Mai precis?”  ”Avem de-a face cu terase, pe liniile de contact dintre aceste ecosisteme de pe teritoriul Sătmarului, în care iau naştere nu mai puţin de 11 aşezări fortificate, de la Boineşti, până în extremitatea sudică a judeţului la Pişcolt, Andrid, Pir şi Derşida. Între cele peste două sute de fortificaţii din spaţiul carpatic, în zona Văii Ierului şi a Văii Barcăului se constată unele din cele mai mari concentrări microzonale de aşezări fortificate, în fiecare dintre cele două zone fiind prezente un număr de peste 10 aşezări fiind amplasate la distanţe apropiate, ce adesea nu depăşesc 8-10 km.”

    Valeriu Ioan

    ȘTIRI RECENT ADĂUGATE