More


    Bucuriile fascinante ale îndrăgostiților

    =

    Ţi-ai vindecat vreodată suferinţele în boabele de rouă cuibărite în căuşul unei flori de piatră? Prin liniştea meditaţiei săgetează trilurile unei privighetori ascunse-n cuibul unui corcoduş bătrân. Magia Reînvierii Luminii dispersează coşmarul viselor din somnul copilăriei. Aripi imaginare cresc din trupul Voinţei copleşite de întrezărite zboruri intergalactice. Chemări nebănuite îmbrăţişează evadări cuprinse de fascinaţia Libertăţii desăvârşite de-un miracol imperceptibil. Afară din trupul de lut, Mintea se desfată-n fascinaţia lacului creaţiei nemărginite. Peste Durerile lumii planează veşmintele albe ale trăirii învăluite de indestructibila Pace nemuritoare.

    De nicăieri se-ntrupează povestea de iubire neîntinată de mizerabile pofte malefice. Lumea dematerializată a unui sărut atinge corzile sensibile ale Dorinţei coborâte din patria Destinelor. Nici măcar o umbră de răutate nu poate străbate scutul iubirii, Pur, ca reflecţiile unui diamant nedăruit al Sincerităţii. Niciun intrus, păcătos de gelos, nu poate pătrunde-n sfera strălucitoare a legendarei iubiri platonice. Insula iubirii veşnice n-a fost niciodată cucerită de crucişătoarele Intereselor materiale obscure ale Ipocriziei. E pace deplină-n nedespărţitele îmbrăţişări cuprinse de feeria nepământeană a dulcei regăsiri. Graniţele pământene se deschid în faţa zborului nefrânt al jurămintelor de iubire veşnică. Se risipesc lacrimi amare peste dramele celor nedefiniţi de bucuria farmecului împlinirii dragostei magice. Patria celor fără de durerea lanţurilor materiale pământeşti străluceşte, Nepieritoare, în simfonia evadării Iubirii spre cerul Harului Divin.

    Printre contemplări prelinse din ochii singurătăţii vă scriu cu pana nerăbdării, de parc-aş dansa în imponderabilitate. Pe-o corabie devastată de tunurile piraţilor geloşi, gânduri neastâmpărate se – nalţă – n văzduhul dorului, ca nişte păsări colibri. Peste oceanul liniştit al dăruirii s-a aşternut cerul somnoros, cu planete fertile infinite, ca o binecuvântare de mamă. Atingeţi cu penelul puritatea Luminii. Pictaţi în suflete portretul iubirii nedezlănţuite. Pătrundeţi în sanctuarul clădit din florile iubirii. Măiestria culorilor va creiona trupul nevăzut al beatitudinii. Peste mări şi păduri de corali veţi zbura ca nişte fluturi multicolori, debarasaţi de chingile de lut şi cenuşa pământeană a trupurilor. Înălţaţi-vă în văzduhul minţii curate. Lăsaţi poverile cuvintelor în seama vulturilor pleşuvi, care iscodesc dragostea voastră. Scăldaţi-vă-n lumina stelelor şi beţi din apa florilor răsărite din iubire. Înveliţi-vă trupurile cu note muzicale celeste. Treceţi râurile durerii peste poduri de vise limpezi. Lăsaţi în urmă oceanul tristeţii plin de monştri falşi.

    Îndrăgostiţii nu vor mai atinge pământul durerii. Nici cuvintele ucigătoare, răutăcioase, nu-i vor mai putea distruge cu sabia despărţirii. Îndrăgostiţii se vor desprinde de cuvinte. Doar ochii, doar sufletele, doar visele se-nalţă-n văzduhul imaculat. Doar îndrăgostiţii sub cupola lumii, îmbrăcată-n şoapte nemuritoare, îmbrăţişează lumina blândă a Neuitării. Copacii vă sunt prieteni, firele de iarbă freamătă sub tălpile înaripate şi tăcerea nopţii e plină de simfonii neştiute de nimeni. E-atâta mister în tăcerile îndrăgostiţilor, nedesluşit de păsările de pradă. Îmbrăţişări s-au revărsat timid, din cupa nesecată a îngerilor, asupra reunirii celor două sfere greceşti.

    Îndrăgostiţii nu trebuie să cadă în infernul ispitelor. Cetatea credinţei se va surpa în faţa atracţiilor irezistibile şi efemere. Proiecţia iluziilor ademenitoare stârneşte ordinea morală interioară, care se poate pierde prin haosul desfrânării. În infernul ispitelor, bucuria-i foc de paie, pahar de vin preschimbat în pelin. Momentele târzii ale conştientizării sunt suliţi fierbinţi, care se-nfig în suflet pentru deşteptare şi-nălţare din lumea plină de miraje.

    Înălţaţi-vă din mocirla durerii ispititoare, din pământul supărării. Din freamătul reproşurilor vor răsări toporaşi. Din fiorul rece-al regretelor vor răsări plăpânzii ghiocei ai renaşterii iubirii, vegheaţi de stările voastre interioare inconfundabile. Extazul iubirii sincere există pretutindeni. Primăverile interioare sunt porţile veşniciei. E-atâta libertate-n căuşul unei declaraţii de dragoste dezinteresată.

    Dumitru Ţimerman



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img