More


    Descoperire de senzaţie – relicvele unor corăbii scandinave găsite în Munţii Oaşului

    =

    Analizele metalografice recente vin să reinterpreteze modelul rutelor de circulație a chihlimbarului, material scump ce era importat în Orient, din zona Mării Baltice. Astfel ruta de circulație carpato-balcanică, considerată până acum ca fiind o rută secundară, câștigă mult în evidență prin faptul că se evidențiază că aceasta nu este doar calea de circulație a unor obiecte și a unor elemenete de civilizație, ci o cale comercială pe care circulă metalele, după cum se va vedea împreună cu alte materii prime.

    Un element nou în această dezbatere este reprezentat de descoperirea recentă a provenienței pentru două dintre obiectele din ofranda de la Kriva, localitate ucrainiană situată pe versantul nordic al Munților Oaș și pe malul stâng al Tisei. În cadrul unei ofrande de tip Apa (topoare cu disc și brățări spiralice) existau două obiecte masive din bronz a căror utilizare a rămas mult timp nedescifrată. Recent arheologul germano-american Louis Nebelsick, membru al echipei de cercetare de la șantierul arheologc Lăpuș (Maramureș), a evidențiat că obiectele reprezintă părțile principale ale unor corăbii utilizate în zona Mării Baltice cât și în estul bazinului mediteranean. Este fără îndoială un elemet surprinzător care leagă nordul de sudul continentului.


    În zona spațiului carpatic au fost descoperite o serie de obiecte din nordul Europei, care jalonează direcția de circulație. pe valea râului Oder, iar apoi prin Cehia și Slovacia de azi. Obiecte spectaculoase, sosite de la distanțe mari, au mai fost descoperite recent. Este cazul unor lingouri din cupru de factură egipteană (dar folosite în întregul bazin est-mediteranean), lingouri a căror exemplare au fost descoperite recent în Transilvania și în bazinul mijlociu al Dunării. Descoperirea pe o navă preistorică scufundată în dreptul coastelor Turciei, împreună cu încătura de lingouri egiptene, a unui topor sceptu din spațiul carpatic, închide cercul unor descoperiri recente care atestă că oamenii preistorici din spațiul carpatic erau puternic conectați la marile curente de civilizație.

    Metalul din care au fost realizate spadele de la Apa vine din zona Austriei
    Recent am prezentat modul în care analiza metalului pe care îl conțin armele preistorice de la Apa schimbă în mod radical viziunea asupra istoriei din mileniul II a. Chr. în spațiul carpatic, zonă care, în acea perioadă, se manifesta ca o placă turnată a influențelor culturale și a inovațiilor tehnice. După cum se va puncta mai jos, spațiul carpatic se prezenta în acea vreme ca un spațiu dinamic și creativ, ce influența civilizațiile europene din jur, în special pe acelea situate la nord și vest. A surprins faptul că analizele chimice au evidențiat că metalul din care erau confecționate armele nu provine din regiunile miniere ale Transilvaniei, cuprul fiind adus din zona de est a Austriei de azi. Modul în care circulau metalele, obiectele finite și chihlimbarul între Marea Baltică și Balcani a fost recent evidențiat de o descoperire spectaculoasă. Într-o ofrandă preistorică realizată după modelul aceleea de la Apa – ofrandă descoperită la Kriva, localitate ucrainiană situată la cca. 8 km nord de Tarna Mare (jud. Satu Mare) – au fost depuse două obiecte metalice ce sunt piese principale ale corăbiilor preistorice care apar figurate pe stânci din Suedia de azi.


    Rezultatele analizelor metalice realizate asupra obiectelor de la Apa sunt verosimile și prin prisma faptului că sunt confirmate de date arheologice, care vin să ofere interpretări istorice spectaculoase asupra modului în care civilizațiile Europei vechi, în anumite perioade de prosperitate, au ajuns să fie racordate economic, cultural și ideologic.


    În primul rând, chiar unul dintre topoarele de la Apa, acela cu tub lung de înmănușare, este specific zonei din care analizele fizice atestă că provine metalul. Câteva topoare descoperite spre est (sudul Slovaciei și nordul Ungariei) marchează traseul prin care putea fi transportat minereul spre zona Tisei superioare. De fapt aceste spații ne apar a fi strâns legate între ele prin elemente mult mai complexe. În primul rând se remarcă faptul că pe durata unui jumătate de mileniu se adoptă un model de civilizație similar, reprezentat de așezările “de tip tell”. Acestea sunt așezări cu acropole (zone centrale), înconjurate de vaste sisteme de fortificații, ce presupun o complexă organizare socială. Prin prisma organizării complexe, aceste așezări au fost apreciate de unii arheologi ca “centre proto-urbane”. Faptul că aceste „tell-uri”, ajung să fie întrețesute într-o rețea ce vehiculează mărfuri și anumite ideologii comune poate fi detectat printr-o serie largă de elemente.

    Sursa: Liviu Marta – director Muzeul Judeţean Satu Mare

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img