19 August 2019
Festivalul Berii Artizanale

Cămărzana – una dintre cele mai pitorești așezări din această parte a țării

Filed under: Anchete&Reportaje,Locale |

Comuna Cămărzana este situată în partea de Nord-Est a județului Satu Mare, la o distanță de 25 km de orașul Negrești-Oaș, la capătul drumului județean DJ 109 K, respectiv 70 km față de reședința de județ, municipiul Satu Mare.

Comuna Cămărzana se întinde pe o suprafață de aproximativ 49 kmp și este străbătută de cele trei văi mai importante: Valea Mare, Ceaslășul și Lecâncioara.

De la prima vedere aspectul general este acela al unui sat singuratic, împrăștiat, așezat parcă într-un găvan și care este străjuit de culmile înalte ale dealurilor Piatra Cornii, Gemenele, Holmurile, Cetățuia și Copârcea.


Hotarele sunt în întregime convenționale și se învecineaza la NE cu Ucraina, la S și SE cu comuna Târșolț, la SV cu satul Aliceni și la V și NV cu comuna Turț.

Cămărzana este atestată documentar în anul 1490, iar asupra numelui localităţii circulă o interesantă legendă, cea mai larg acceptată se referă la perioadele mai vitrege ale istoriei, când Ţara Oaşului era ameninţată de năvălirea popoarelor barbare. Astfel bărbaţii oşeni şi-au ascuns muierile şi fiicele, adevărate zâne, în această veritabilă “cămară”, în acest tainic ungher al Ţării Oaşului, spre a nu fi batjocorite şi înrobite de năvălitori. Aşa a luat naştere “Cămara zânelor”, respectiv Cămărzana de astăzi.
Comuna Cămărzana apare în arhiva județului Satu Mare înca din anul 1490 cu denumirea “Cămărzan”. În legătură cu numele localității și cu apariția primelor asezări, circulă mai multe legende dintre care cea mai celebră spune ca trei haiduci având numele de Pașca, Haiduc și Homa, din cauza prigoanei autorităților se refugiază în această zonă păduroasă și se stabilesc lângă izvorul pe care l-au denumit “Fântâna Păștenilor”, iar zona locuită din jurul acestei fântâni se numește “Pășteni” până în ziua de azi.
Acești haiduci odată cu venirea lor, au adus câteva fete, care datorită frumuseții lor deosebite au fost numite drept “zâne”. Locul în care s-au stabilit avănd o infățișare de cămară (loc ascuns și greu de pătruns) a fost numită “Cămara Zânelor” de unde se presupune că vine și numele comunei Cămărzana. Lasând în urmă comuna Târșolț, șoseaua șerpuiește printre dealuri spre cea mai nordică extremitate a Țării Oașului – comuna Cămărzana, considerată în unanimitate ca una dintre cele mai pitorești așezări din această parte a țării.


Intrarea în comună se face printr-un defileu de o rară frumusețe, defileu ce are înfățișarea unei porți simbolizând parcă vestitele porți maramureșene. Dincolo de acest defileu, casele răzlețe așezate într-un decor natural splendid constituie de fapt așezarea ce poartă numele “Cămărzana”.

Cămărzana s-a făcut renumită şi prin „pălinca” de prune de o calitate deosebită, aceasta fiind foarte apreciată chiar şi peste hotarele ţării, devenind astfel mândria locuitorilor ei. În comună există peste 200 de pălincii. În faţa bisericii ortodoxe din Cămărzana se găseşte un tei ce are în jur de 800 de ani, declarat monument al naturii. În urmă cu câţiva ani el a fost doborât de o furtună dar din fericire nu a fost distrus în totalitate, iar o parte din el a dat un lăstar.


Cămărzana se mai individualizează şi prin păstrarea unui costum de nuntă deosebit, mireasa are o pieptănătură şi podoabe impresionant îmbinate, ceea ce face ca aşezarea să fie cel mai însemnat centru etnofolcloric din Ţara Oaşului.

Nicolae Ghişan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *