19 August 2019
Festivalul Berii Artizanale

Maria Someșan din Cluj lansează la Satu Mare “România – plai nemuritor”

Filed under: Editorial |

Satu Mare nu duce lipsă de activități culturale, dovadă că vin clujenii să-și lanseze cărțile aici. De ce? Se știe în toată țara că sătmărenii, așa cum sunt ei, sunt iubitori de literatură, de istorie, de teatru, iubind și instituția ce se numește Filarmonica “Dinu Lipatti”, condusă de Rudolf Fatyol – o mândrie a județului şi țării. De data aceasta, spre finele lui iulie, în Satu Mare vine din Cluj-Napoca Maria Someșan cu o frumoasă și utilă carte “România, plai nemuritor – unire și credință” scoasă la editura “Altip” din Alba Iulia, la sfârșitul anului trecut. Cartea se bucură de o reușită prefață semnată de dr. Nelu Pop- Sucianu, prefață care începe cu un imperativ ce poate servi și ca motto: “Dacă n-ar fi Ardealul, aș visa la el!”. Prefața scoate în evidență inima, conștiința și demnitatea autoarei, care îl numește pe Mihai Viteazul “rege al românilor”, omul diplomat, patriot ce s-a autointitulat “Domn al Ţării Românești și Ardealului și a toată Ţara Moldovei”.

Interesante mi s-au părut aprecierile despre această carte, făcute de distinsa profesoară și scriitoare Lucia Elena Locusteanu, aparținătoare Ligii Scriitorilor Români, care subliniază necesitatea întoarcerii privirii spre Dumnezeu, spre iubirea tradițiilor românești, spre neuitare a strămoșilor care s-au jertfit în numele marilor idealuri naționale. Lucia Locusteanu consideră această carte “dar centenarului Marii Uniri” – slujind drept cea mai clară hartă a poporului român. Cartea Mariei Someșan poartă un titlu metaforic, plin de semnificații majore pentru istoria românilor.

Cele șapte capitole ale cărții sunt structurate excelent, încât se pot citi cu ușurință, cu plăcere și interes deosebit, încât cele 159 de pagini formează un capitol serios din adevărata istorie a românilor.

Vorbind despre reușita prefață, autorul ei a introdus frumoasele versuri ale lui Geo Dumitrescu din “Inscripție pe piatra de hotar”, care se încheie așa: “Că slav eram, de n-aș fi fost latin,/ latin aș fi , de nu mi-ar zice dac/ dar a ieșit așa: să fiu român/ și vreau cu toată lumea să mă-mpac!”.

Pentru a vă face mai caldă invitația spre lectura cărții Mariei Someșan, vă voi prezenta doar capitolele:

– Clujul, orașul unde bate inima Ardealului

– Libertate, unire și credință. Voință a neamului românesc

– Pregătirea pentru împlinirea marelui vis: Unirea!

– La 1 Decembrie 1918, Dumnezeu a fost român!

– Femeile românce participă activ la lupta pentru libertate și unire

– Generația de aur a medicinii clujene și Marea Unire

– “Unirea” – un vis împlinit!

Lucia Locusteanu afirmă un lucru ce nu trebuie uitat: “ Pentru Maria Someșan, ca și pentru români, trecutul nu este și nu poate fi timp uitat, ci e şi va fi un prezent etern“. Sigur, Lucia Locusteanu aduce argumente serioase citându-l pe Mihai Eminescu și apoi pe Lucian Blaga, pentru care “Istoria” și “Ţara” sunt mituri poetice ale liricii sale. În 1918, împlinită politic ca Stat Unitar Român, “Țara și-a împins hotarele/ toate până la cer”, sintagme metaforice prin care poetul, și nu numai el, a văzut o expansiune spirituală, similară brâncușienei “Coloane fără sfârșit” și nu ca la alte popoare expansiunea geografică, teritorială. Și inima Mariei Someșan, ca și a lui Blaga, “E o carte, care arde, în mijlocul Patriei”, pentru că “timpul fără patrie e eveniment” și nu istorie. “Timp fără patrie: râu fără ape,/secetă-n albie, și sub pleoape,/ Timp fără patrie : inimi învinse/ Vârste nerodnice, cugete stinse.”

Oricum, cartea pusă la dispoziția sătmărenilor formează o largă oglindă a orizontului patriei, a faptelor demne de aprecieri. Prin carte, parcă reînvie utilizarea acestui substantiv “patrie” și a derivatelor lui, pentru că a fost dat uitării, de sus și până jos! Păcat! Vom afla nume multe ale femeilor românce care au luptat pentru libertate și unire. Ele rămân în inima și memoria adevăraților români. Dintre ele amintim pe Constanța Duncă Schiau, cea care era convinsă că “tăria unei nații este dependentă de treapta pe care se află femeia”. Lucia Locusteanu adaugă și “educația”! Și perfectă dreptate are, că acolo unde iubire nu e, nimic nu e! Și asta este legată de educație, cu fire puternice pe care nimic nu le poate rupe!

Spunea Tudor Arghezi: “Frumoasă carte, cinste cui te-a scris!”. Această urare o merită din plin Maria Someșan, căreia îi spunem “Bun venit la Satu Mare”, felicitări, sănătate, bucurii și multe alte cărți!

Teodor Curpaş

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *