100 de ani de la înfiinţarea Socieătăţii de lectură “Mihai Eminescu”, menită să insufle elevilor liceului un mare entuziasm naţional

După împlinirea idealului naţional, Marea Unire, învăţământul liceal în limba română din Satu Mare, sprijinit pe entuziasmul naţional, a prins parcă aripi. Fostul Liceu Catolic Regesc a devenit Liceul „Mihail Eminescu”, prima instituţie şcolară românească purtătoare a numelui poetului naţional. După cum se ştie, în timpul profesoratului lui Petru Bran, cel care înfiinţase catedra de limba română de la Liceul Catolic Regesc din Satu Mare, a funcţionat, cu bune rezultate o societate de lectură. Având în minte demersurile înaintaşului lor, profesorii sătmăreni, având propria experienţă din societăţile frecventate de ei, au înfiinţat din nou o societate de lectură, denumită tot „Mihail Eminescu”.

Doi dintre profesorii, din perioada interbelică, care au avut un rol important în conducerea societăţii de lectură “Mihai Eminescu “ au fost Ioan Gh. Oprea şi Aurel Ghitta, întâmplarea făcând ca în ciclul liceal să fie câţiva ani colegi la Gimnaziul greco-catolic din Beiuş şi, de asemenea, să fie legaţi şi cu activitatea culturală de la Liceul „Mihail Eminescu”, deşi în ani diferiţi.

Dar iată cum este reflectată activitatea Societăţii de lectură în paginile întâiului anuar tipărit după ce instituţia a primit numele poetului naţional:


„Societatea de lectură «Mihail Eminescu», a elevilor cursului superior al liceului, a fost înfiinţată din îndemnul şi cu sprijinul corpului profesoral, la 27 Octombrie 1919. Activitatea ei a fost rodnică pe terenul şezătorilor literare, din cari membrii trăgeau nepreţuite foloase: cunoaşterea mai amănunţită a frumoasei noastre limbi, atât de oropsite pe vremuri în părţile acestea, unde maghiarizarea înainta cu îndărătnicie şi familiarizarea cu figurile cele mai de seamă ale literaturii noastre. Nu s’a scăpat nici odată ocazia ca, prin şezători festive, să se contribute la intemeerea unei vieţi româneşti în Satu-Mare, cuib până mai ieri al asupritorilor. Astfel, prima aniversare a zilei sfinte de Decembrie s’a serbat, cu toată măreţia cuvenită, prin o reprezentaţie teatrală cu piesa «Pe-aicea nu se trece» şi alte producţii artistice, care neau ridicat în faţa străinilor. Ziua de glorificare a «Regelui tuturor Românilor», moartea apostolului-poet Vlahuţă, ziua numelui lui Eminescu, ziua de 10 Mai au fost tot atâtea prilejuri de manifestaţie românească, impreunate cu frumoase încercări artistice. Vacanţele şcolare au dat posibilitatea multor membri de a cunoaşte tărâmurile Someşane şi viaţa neamului nostru de aici: iar poporul a avut prilejul de asculta limba curat românească la micile reprezentaţii teatrale date de aceştia. Societatea şi-a înjghebat şi o bibliotecă, des cercetată de membri, de câteva sute de volume. În întregime ea constă din donaţii, printre care trebue să amintim cu recunoştinţă pe aceea a «Bibliotecei Poporale» din Buzău de peste două sute volume. În viitor, nădăjduim ca vremurile normale să ajute la desvoltarea acestui modest început. Deşi nu s’a avut în vedere scopul material, totuş societatea a realizat, din cotizaţiile membrilor şi din veniturile serbarilor date, o avere de 7016 coroane, care este destinată exclusiv cumpărării cărţilor de literatură română şi abonării la diferite reviste culturale”19. La Activitatea culturală a corpului profesoral scrie: „Dl. Profesor Ion Gh. Oprea a vorbit, la o şezătoare a Casinei, despre «Poezia lui Şt. O. Iosif», şi a publicat un «Manual de conversaţie româno-maghiară».”.


Manualul în cauză, în fapt o broşură de 35 de pagini, era realizat pe seama „conpatrioţilor de limbă maghiară”, dar suntem siguri că el venea şi în sprijinul elevilor români. Volumaşul conţine 17 lecţii de conversaţie precum şi 10 pagini de gramatică. Lucrarea a ieşit de sub teascurile Tipografiei „Satu- Mare” în anul 1920.

Un scurt rezumat al activităţii societăţii în anul şcolar 1922/1923 este următorul: „««Societatea de lectură M. Eminescu» a elevilor noştri s’a constituit pentru anul şcolar 1922/23 la 28 Octomvrie 1922, luând conducerea interimală directorul liceului. Comitetul s’a compus din elevii: 1. preşedinte Tolu Ioan cl. VIII.,. vicepreşedinte Iosif Mihalca cl. VII., 3. prim-secretar Gheorghe Miculaş cl. VIII.,. al doilea secretar Voisa Ştefan cl. VII., 5. cassier Iagăr Gavrilă cl. VII., 6. prim-bibliotecar Atanasie Demian cl. VIII., 7. al doilea bibliotecar Aurel Groza cl. VI. şi 8. controlor Corodi Gavrilă cl. VIII. S’a ales şi o comisie cenzurătoare. Profesorii Aurel Ghitta şi Vasile Herman au substituit mai târziu pe director în agendele de conducător al societăţii. Activitatea de peste un an nu se poate numi rodnică, întrucât pe lângă şedinţa de constituire numai cinci şedinţe s’au ţinut, dintre cari două festive, una la 21 Nov., ziua patronului liceului şi una la 11 Februarie, când s’a aranjat şi un bal al cărui venit curat a fost 5100 lei. Membrii societăţii au mai debutat la 15 Oct., cu ocazia serbărilor aranjate cu prilejul încoronării suveranilor noştri, la 6 Febr. (24 Ian. vechiu), ziua comemorării unirii principatelor, la 4 şi 25 Martie cu ocazia şezătorilor culturale dela liceu şi la serbările de ziua 10/23 Maiu. Societatea are o bibliotecă, care azi, după selecţiunea făcută, numără 372 volume, iar averea ei în bani e de 4204 lei. Îi stau la dispoziţie mai multa reviste literare.”


Un important eveniment a avut loc în viaţa Liceului „Mihai Eminescu” la 22 iunie 1924, dezvelirea bustului patronului instituţiei, realizat de către profesorul Ioan Conţiu. Au ţinut discursuri protopopul Dragoş, deputat la acel moment, care i-a îndemnat pe tineri să se adape la „isvorul de lumină şi patriotism al marelui Eminescu”, directorul Eugen Seleş, care a întărit acelaşi îndemn „pentru înflorirea Neamului dela Nistru până la Tisa”.

A urmat punctul culminant al evenimentului, când a fost trasă pânza, „făcând să apară frumosul bust înconjurat de flori. Momentul acela a fost atât de înălţător, încât ochii tuturor au fost năpădiţi de lacrimi! Ţi se părea că în atmosferă pluteşte spiritul marelui gânditor şi cântăreţ al Neamului!”. Profesorul Aurel Ghitta a citit o telegramă prin care inspectorul şef Simion Gocan comunica faptul că sufleteşte este prezent la sărbătoare. Apoi, primarul Augustin Ferenţiu, „cu simpaticu-i fel de a vorbi” a vorbit despre importanţa monumentului şi a depus o coroană de flori. Lumea s-a îndepărtat apoi spre case, „cu sufletul înălţat în sfere”, iar „În liceu, ca un simbol al luminei româneşti, a rămas bustul lui Eminescu, ca să insufle elevilor dragostea de ţară şi de cultură pentru vecii vecilor”.


Sursa: Viorel Câmpean, Biblioteca Judeţeană Satu Mare; Ovidiu T. Pop, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”

Nicolae Ghişan

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

Maria Petca Poptean își lansează o carte de amintiri

Indiscutabil, Maria Petca Poptean este una din vocile remarcabile ale melosului oșenesc, fiind supranumită ”Privighetoarea Oașului”. De-a lungul unei vieți întregi, artista a adunat...

Minoră de 16 ani, dispărută

În cursul zilei de 06.12.2019, o minoră de 16 ani a plecat la cumpărături în municipiul Satu Mare și nu s-a mai întors acasă....

FOTO. Cinema One Laserplex, restaurante noi și primul hub comunitar din oraș, deschise astăzi în Aushopping Satu Mare

Centrul Comercial Aushopping Satu Mare își extinde oferta comercială și inaugurează astăzi cinematograful Cinema One Laserplex, noua zonă de food-court și Cartier Hub, primul...

Asociația ”Unu și Unu” în sprijinul copiilor prematuri născuți în Satu Mare

Miercuri, 5 decembrie, în cadrul secției de Nou Născuți de la Spitalul Județean de Urgență Satu Mare a avut loc un eveniment în cadrul...

Medicii care vor locui în blocul ANL au primit cheile de la apartamente

13 medici din Satu Mare, Cluj, Oradea și București, care lucrează la Spitalul Județean de Urgență Satu Mare, se pot muta în noile locuințe...