“Acolo este țara mea/ și neamul meu cel românesc…”

Din 1900 încoace tot mai repetat auzim, printre multele etichetări postdecembriste de tot felul, din partea unor “specialiști”, că poezia patriotică, a românilor ar fi falsă, perimată și eșuată! Acum, în zilele acestea pline de răutate, invidie, ură și egoism, o perioadă destul de tristă pentru promovarea culturii, patriotismul și naționalismul luminat, curat românesc și accentuat ardelenesc, au devenit pentru unii niște “noțiuni depășite”. Desigur, depășite pentru ei, pentru cultura celor de teapa lor, oameni depărtați de trăirile și suferințele neamului. Dacă ne gândim la lirica Războiului de Reîntregire a Neamului, la Primul Război Mondial, cu poezia ce prefața evenimentele ce urmau să se deruleze, poeții fiind niște povestitori anteriori istoriei, să ne referim la poezia marilor luptători pe baricada românismului, la marii iubitori de Neam și Ţară – o poezie cu puternic fior pentru redarea unui fapt istoric prin timp. Acest adevăr ni-l dovedește și Mihai Eminescu prin “Scrisoarea III”, care azi nu se mai predă copiilor, poezie ce redă învolburarea din încleștarea româno-otomane de la Rovine, din 1394. Oare nu-i acolo acel suflu patriotic? Dar “Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, “Doina”, “La arme!” nu-s superbe poezii patriotice? De ce nu mai sunt, oare, pe placul unora poeziile lui Vasile Alecsandri despre bătăliile lui Ștefan cel Mare și Sfânt biruitor al lui Matei Corvinul la Baia? Dar versurile lui Dimitrie Bolintineanu despre Mihai Vodă Viteazul ce sunt? Dar poezia “Războiul pentru reîntregirea hotarelor (1916-1918) din Primul Război Mondial și cel de al II-lea, pentru aducerea acasă a Basarabiei, nordului Bucovinei, nordului Ardealului, părții furate din Dobrogea, ce este? Nu-i această poezie profund patriotică?

Cu țara în gând au plecat curcanii lui Alecsandri, în campaniile de dincolo de Dunăre, la Grivița, Plevna și Smârdan. Oare nu-i poezie profund patriotică a lui Ion Nenițescu, Macedonski etc. Sau versurile din titlul prezentului material, scrise de Ion Nenițescu: “ …Acolo eu să mor aș vrea/Acolo vreau eu să trăiesc!”. Dar acel cântec-chemare, înflăcărător la luptă “Treceți batalioane, Carpații!” – ce e? Dar celebra poezie a lui Alexe Mateevici “Limba noastră” – ce este? Nu-i profundă trăire patriotică, națională? Dar poezia lui O. Goga? Dar “Hora morții” , “Fără țară”, “Latinitatea sună din tranșee”, acele strigăte de luptă ale poetului “pătimirii noastre” ce sunt? Oricum, poezia lui Octavian Goga are acea putere de testament, ca o “cântare în fața lui Dumnezeu” , cântec mobilizator, îmbărbătare pentru luptătorii români, un vibrant mesaj național, angajant “De la Tisa pân’ la Nistru” pentru cei care, cu arma în mână, a luptat pentru cauza neamului sub drapele, scriind o glorioasă, vibrantă și caldă pagină de istorie românească a trecutului de luptă. Între septembrie 1940 octombrie 1944, după Diktatul de la Viena, când nordul Ardealului era dat Ungariei horthyste, de Germania nazistă și de Italia fascistă, când românii de aici își părăseau casele, pământul și avutul de-o viață, sărutându-și stâlpi porților, plecând în pribegie, când asupra pământului cedat se abăteau atât chipuri hâde ale holocaustului de la Ip, Treznea, Mureșenii de Câmpie, Sucutard, Aita Seacă, Huedin, Moisei, Sărmașu, Turda, cu gândul la cei care gustau pâinea amară a dezrădăcinării celor, într-ul fel, aflați în linia întâi a frontului vieții, viața care mereu i-a aruncat în valuri pe nesigurele corăbii ale întâmplărilor, poeții au fost cei dintâi, la chemarea Ardealului! Ei, care au visat, care au suferit pentru o idee comună, a fraților uniți, au reacționat la evenimentele vremii ca oameni ai cetății.

Spunea Lucain Blaga, până şi “zăpada fiinţei ţine loc de cuvânt”. Multe poezii au devenit omagiu adus luptătorilor cu arma în mână, dar şi recunoştinţă cuvenită înaintaşilor poeţi.
Amintim vitejia şi eroismul legendar din 1877-78, bătăliile de la Mărtineşti, Mărăşti şi Oituz, apoi de la Oarba de Mureş cu scopurile nobile şi drepte ale eliberării Basarabiei, durerea din inimile românilor. Amintesc versurile cu putere de testament: “Dac-am plecat , Ardealule, din tine,/ Nu-i vina noastră, iarăşi vom veni,/ N-am fost învinşi şi nu vom fi nici mâine, / Când ceasul biruinţei va sosi.” Ceasul aceasta al biruinţ a sosit, după ce ostaşul român a luptat la Odesa, în Stepa Calmucă, la Cotul Donului – Stalingrad, la Debreţin şi s-au întors să treacă, din nou, biruitori Carpaţii, pentru eliberarea Transilvaniei, mulţi plătind cu tânăra lor viaţă!

Am încercat să recurg la această întoarcere în timp şi în memorie pentru a face posibilă ieşirea din uitare. Asta pentru că noi, românii, prea uităm! Prea ne ştergem, uneori, memoria cu buretele nepăsării! Datoria noastră este să dăm la fii ce-avem de la părinţi! Un adevăr din veac, dintotdeauna! Am încercat să-i fac pe cititori să simtă actul istoric legat sensibil cu creaţia poetică patriotică! Patriotismul nu-l poate dispersa nimeni!

Teodor Curpaş

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

CERTITUDINE. Un nou ZBOR INTERNAȚIONAL de Satu Mare. Destinația, o MARE SURPRIZĂ

De pe Aeroportul Internațional Satu Mare va fi înființată o nouă cursă aeriană internațională. Destinația este una de-a dreptul surprinzătoare. Chiar dacă nu vorbim...

SANCȚIUNI pentru nerespectarea legii. Polițiștii stau de veghe

Polițiștii rutieri din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare au desfășurat în acest sfârșit de săptămână 8 – 10 noiembrie a.c., activități de...

A condus sub influența alcool-ului. Polițiștii l-au prins

Polițiștii negreșteni au depistat la data de 10 noiembrie a.c., un bărbat, de 54 de ani, care se afla la volanul unui autoturism sub...

Condamnat la 1 an și 4 luni închisoare. Depistat de polițiști

Bărbat, de 30 de ani, care posedă mandat european de arestare a fost depistat de polițiști ieri, 10 noiembrie a.c.  La data de 10 noiembrie...

Triumf al fizicienilor sătmăreni

În intervalul 8-10 noiembrie 2019, a avut loc la Zalău ediția XXVIII a Concursului regional de fizică, TOPFIZ. Concursul a fost iniţiat în anul...