Dobra – localitatea unde beciurile viilor sunt mai multe decât casele

Satul Dobra este menţionat pentru prima dată în Registrul de la Oradea, la începutul secolului al XIII-lea. Proprietarii moşiei au fost, în evul mediu, familia Drăgoşeştilor (Drágffy), mai exact ramura de Beltiug a acesteia. Acuzaţi de trădare, membrii familiei cad în dizgraţia regelui în 1470 şi îşi pierd statutul şi proprietăţile de odinioară. Cei care vor profita de această cădere sunt însă chiar rudele lor, ramura de Ardud a familiei, care a preluat, printre alte proprietăţi, şi satul Dobra. Moşia va rămâne în posesia lor până la stingerea familiei, la jumătatea secolului al XVI-lea. Mai târziu, toate fostele moşii ale familiei dispărute vor ajunge în stăpânirea cetăţii din Satu Mare. În secolul al XVII-lea, familia Rákoczi, din care s-au ridicat mai mulţi principi ai Transilvaniei, ajunge proprietara satului Dobra. Ultimii din şirul nobililor posesori ai localităţii au fost conţii din familia Károlyi, care au primit întreg domeniul cu centrul la Beltiug prin donaţie regală, în anul 1773.

O treime din hotarul satului se află în valea Crasnei, restul se află pe dealurile înconjurătoa re. După tradiţie, locul originar a satului era lângă Crasna, dar din cauza inundaţiilor dese, şi din cauza atacurilor turceşti s-a mutat pe deal. Originea numelui localităţii are o explicaţie legendară în memoria colectivă, fiind legată de strămutarea vetrei satului.


Astfel, conform tradiţiei locale, numele satului provine din maghiarul „dombra”, care înseamnă „spre deal”. Mutarea satului – dacă într-adevăr se întâmplase – a avut un efect benefic asupra viticulturii, deoarece Dobra este cunoscută datorită beciurilor şi a vinurilor bune. Localnicii afirmă cu mândrie că: „sunt atâta beciuri câte case în sat, sau chiar mai multe”.

Într-adevăr, satul este înconjurat cu străzi paralele, poziţionate pe dealurile Crasnei, în care se găsesc beciurile în şir, de parcă ar forma un sat-geamăn. Tot timpul există ceva „de rezolvat” aici, aşadar în orice moment al anului putem întâlni persoane, mai mult bărbaţi, mergând sau venind, de obicei cu flacoane pline cu „sângele beciurilor”, renumitul vin roşu de la Dobra. Beciurile din Dobra sunt unice datorită stratului nisipos din care sunt formate dealurile, astfel ele sunt săpate în nisip şi nu construite din cărămidă sau piatră.

Secretele cramelor din Dobra care produc un vin unic în România
Vinul de Dobra este un vin cunoscut și apreciat de mulți consumatori, pentru calitățile deosebite oferite de condițiile climatice și geografice ale zonei. Satul este renumit pentru producția de struguri pe dealurile ce-l înconjoară, încă din anii 1500.


Odată cu venirea toamnei viticultorii se pregătesc să culeagă roadele pentru care au muncit atât de conştiincios tot anul. Se pare că anul acesta va fi unul foarte bun pentru viticultorii din judeţ şi în special pentru cei din Dobra, un sat în care tradiția vinului a rămas neschimbată în ultimele trei secole. Odinioară aici se culegeau struguri pe o suprafață de peste 300 de hectare. Acum, terenurile cultivate s-au înjumătățit, iar viile nu mai domină dealurile dimprejur, așa cum o făceau odinioară. Cu toate acestea, întreținerea viilor și culesul strugurilor (”sureti-ul” cum îl numesc localnicii) rămân principalele repere după care se organizează viața dobrenilor și, sub acest aspect, satul lor rămâne unul de referință în județul Satu Mare.

Unitatea acestei comunități este cel mai bine relevată în perioada de cules a strugurilor. Viile nu sunt culese de fiecare proprietar în parte, ci se formează grupuri de 15-20 de vecini care se ajută reciproc. În alte localități din zonă, copiii plecați la oraș sau în străinătate se întorc acasă în perioada estivală. În Dobra, fiii satului revin acasă toamna, exclusiv pentru ”sureti”. Tot în această perioadă, mai exact în a treia sâmbătă a lunii octombrie, în sat se organizează „Festivalul strugurilor”, dedicat în special dobrenilor dar și oaspeților din străinătate.


Se spune despre dobreni că refuză să bea apă în detrimentul vinului, acesta fiind un excelent stimulent intelectual, după cum localnicii cred cu tărie că un pahar din vinul produs de ei te ferește de orice boală, de ordin fizic sau psihic. Vinul negru Ottelo de Dobra este unic în România, fiind produs doar în gospodăriile din sat. Vinul este foarte căutat pentru nunţi, botezuri sau alte petreceri în Satu Mare, fiind foarte bun şi ieftin.

Nicolae Ghişan

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

JURNAL DE BORD- COMPLEXUL TURISTIC ”PRESIDENT” DINCOLO DE COVID 19 (FOT0 / VIDEO)

Ne aflăm în sfârșit … la aproape o săptămână după relaxarea mult promisă de autorități și visată de noi toți timp de mai mult...

ÎNGRIJORARE. Peste 60 de cazuri de COVID-19, CONFIRMATE la Satu Mare. Câte mai sunt ACTIVE

Până în acest moment, la nivelul județului Satu Mare au fost confirmate 62 de infectări cu coronavirus. Din fericire, în ultimele două zile nu...

ÎNTÂLNIRE. SIGURANȚA turiștilor, preocuparea salvamontiștilor sătmăreni. Discuții cu prefectul și directorul Direcției Silvice

Prefectul Radu Bud a mediat azi, 05.06.2020 o întâlnire propusă de reprezentanții serviciului Salvamont județean, Alex Costin și Adam Boer cu conducerea Direcției Silvice,...

LUCRĂRI. Delgaz Grid demarează lucrări de INVESTIȚII pe câteva străzi din municipiul Satu Mare

Pentru desfăşurarea lucrărilor în condiţii de siguranţă, conducătorii auto sunt rugaţi să nu parcheze autovehiculele în apropierea tronsonului reţelei de distribuţie la care se...

AVERTIZARE!!! ATENȚIE la ce CUMPĂRAȚI din mediul ON-LINE. Ce trebuie să URMĂREȘTI

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, prin D.S.V.S.A. Satu – Mare, atenționează și sfătuiește în același timp, toți  consumatorii, că este obligatoriu...