Ecourile Revoluţiei maghiare din 1956 în România şi la Satu Mare

Revoluția din Ungaria din anul 1956, începută pe data de 23 octombrie, a fost considerată de multe ori prima piesă de domino căzută, cea care a semnalat slăbiciunile interne ale blocului răsăritean sovietic. După stalinismul care a inspirat teamă mulți ani, noul conducător ideologic și politic din blocul estic, Nikita Hrușciov, a condamnat stalinismul și cultul personalității lui Stalin, ajungând astfel la prima perioadă de destindere în socialism după 1945, anul în care a început simbolic Războiul Rece.

Revolta din Polonia și revoluția din Ungaria desfășurate în același an (1956) vor avea efecte vaste asupra gândirii ideologice referitoare la „construirea socialismului”. România va urmări cu îngrijorare evenimentele petrecute în Ungaria din mai multe motive. Gh. Gheorghiu Dej se va implica semnificativ, facilitând arestarea lui Nagy Imre, sprijinind intervenția forțelor sovietice în Ungaria și înlăturarea „terorii albe”, în plin efect în Budapesta din cauza evenimentelor revoluționare de pe străzile capitalei.

Bucureștiul s-a temut de un eventual efect „spillover” pe teritoriul României, cauzat de mai mulți factori: nemulțumirea poporului român față de nivelul de trai, etnia maghiară pasibilă de solidarizare cu evenimentele din Ungaria, faptul că Dej nu acceptase încă eșecul tipului „stalinist” de socialism și destinderea de tip Hrușciov, negarea și înlăturarea compromisurilor dintre intelectualitate și populație (proletariatul).

Ecourile mișcării s-au manifestat sub cele mai diferite înfățișări, în mod surprinzător, în aproape toate regiunile țării, nu numai în zonele locuite și de maghiari. Categoric, cel mai rapid au reacționat marile centre universitare din România: Timișoara, Cluj, București, Brașov și Iași. De asemenea, în Satu Mare, populația s-a solidarizat cu evenimentele din Ungaria, dar într-o manieră mult mai ”pașnică”, temându-se de represiunile Securității. De exemplu, istoricul Ioana Boca, în cercetările sale, precizează că numărul românilor condamnați (doar în zilele revoluției și la începutul următorului an) pentru acțiuni legate de evenimentele din Ungaria, se ridică la peste 130 de persoane, aceste condamnări având loc în Cluj, Timișoara, Iași, Brașov și București.

La Cluj, în centrul universitar Victor Babeş, încă din primele zile au apărut inscripţii şi foi volante. S-a iniţiat chiar o ieşire în stradă împreună cu studenţii de la Universitatea Bolyai, ieșire care până la urmă nu a avut loc datorită informațiilor falsificate potrivit cărora studenții maghiari ar avea alte scopuri pentru organizarea acestui protest („răpirea Ardealului…”). S-a ţinut însă la 24 octombrie 1956 o şedinţă studenţească la Institutul de Arte Plastice, în urma căreia au fost arestaţi şi condamnaţi doi studenţi din anul VI. La Universitatea Bolyai şi la Institutul Teologic Protestant studenţii s-au manifestat purtând panglici de doliu şi ieşind la Cimitirul Házsongárdi de Ziua Morţilor (1 noiembrie), motiv pentru care, mai târziu, au fost condamnaţi 35 studenţi şi cadre didactice tinere în mai multe loturi. Este interesant de remarcat și ceea ce scrie Szilágyi Domokos. Poet de origine sătmăreană, în scrisoarea adresată familiei sale, Szilágyi Domokos a precizat următoarele: „…Máskülönben a temetőben is több volt halottak napján a szekus, mint a gyászoló-…Pe de altă parte la cimitir au fost mai mulți securiști decât persoane îndoliate de Ziua Morților.” La sfârşitul anului 1956 a fost arestat un grup de studenţi şi tinere cadre didactice de la Universitatea Victor Babeş şi Institutul de Medicină, în frunte cu asistentul Raoul Volcinschi, care a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă. Un număr relativ mare de manifestări spontane s-au putut înregistra şi în mediu rural, despre care relatează rapoartele trimise la Bucureşti de către Comitetele regionale ale PMR.

În timpul revoluției Ungare, am avut de-a face cu o serie de evenimente spontane, ca o consecință a evenimentelor de peste graniță, mai ales în comunele care aparțineau de Cluj și în fosta Regiune Autonomă Maghiară cum ar fi: Bonțida, Șintere, Valea Medrii, Băișoara, Niriș, Reteag, Ciceiu Mihăiești, Nimigea, Someșul Rece, Muncel, Vălișoara, Tilău. Ieșiri publice și „vociferări” au fost semnalate așadar și la Târgu Mureș, respectiv în zona Secuiască la 28 octombrie, un caz unic înregistrându-se la Fântânele unde a ajuns vestea dărâmării statuii lui Stalin. Au existat așadar și cazuri speciale pe parcursul revoluției, dar adevăratele consecințe în România vor urma în perioada anilor 1956-1965. Mișcări de mari proporții au avut loc precum: „Comitetul Național de Eliberare condus de Ioan Faliboga la Târgu Mureș, soldat cu trei condamnări la moarte, lotul preotului Kálmán Sass din Valea Lui Mihai soldat din nou cu 3 condamnări la moarte. În Țara Oașului avem gruparea poreclită de Securitatea, lotul „telefoniștii” sau „lotul Popescu zis Guvernatorul”. Această grupare își propunea să deterioreze liniile telefonice și de cale ferată ale Armatei Roșii, pentru a intervenția pe teritoriul Ungariei. Drept consecință, 21 de cetățeni români și maghiari au fost condamnați în total doar din acest lot, iar liderul grupării a primit pedeapsa de muncă silnică pe viață.
Sursa: Norbert Lőrincz – Satu Mare, Studii şi comunicări XXXII/II

Nicolae Ghişan

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

EVENIMENT. Ziua Siniat la Showroom-ul Lebăda. Manifestare dedicată MESERIAŞILOR

Un eveniment deosebit, destina meseriaşilor, dar nu numai, va avea loc miercuri, 20 noiembrie, la Showroom-ul Lebăda de pe Drumul Careiului. "Avem deosebita plăcere, să...

Încerca să tâlhărească o femeie. PRINS de un polițist, aflat în concediu medical

Un polițist, aflat în concediu medical, a prins în flagrant delict un bărbat care încerca să tâlhărească o femeie, de 64 de ani, în...

FOTO. MACABRU. Descoperită MOARTĂ în propria casă. Au intervenit pompierii şi CRIMINALIŞTII

O femeie în vârstă de 85 de ani a fost găsită, în această dimineaţă, decedată în propriul ei apartament. Vecinii au alertat autorităţile la...

TUPEU. Imigrant, voia să iasă ILEGAL din ţară ASCUNS printre TIR-uri în Vama Petea

Polițiștii de frontieră sătmăreni au reținut la ieșirea din țară, în PTF Petea, un cetățean din Bangladesh care intenționa să iasă ilegal din România,...

Declarație comună a orașelor înfrățite Carei și Nyirbator

O declarație comună a orașelor înfrățite Carei și Nyirbator a fost semnată vineri, în cadru festiv, la Nyirbator, cu ocazia împlinirii a 20 de...