Activitatea societăţilor culturale din Judeţul Satu Mare (1919-1940)

0
311
Apare şi la Satu Mare Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), cu scopul de ,,înaintare a literaturii române şi culturii poporului român pentru diferite specialităţi de ştiinţă şi arte şi alte asemenea”.
Dacă la începutul existenţei sale Asociaţiunea transilvană urmărea iniţierea şi susţinerea unei activităţi literare şi ştiinţifice, grupând în jurul său întreaga intelectualitate românească, datorită înăspririi asupririi naţionale a popoarelor din monarhie, Astra îşi pune întreaga sa energie mobilizatoare şi creatoare în slujba emancipării poporului român. Activitatea Astrei, fiind ,,de aici înainte îndreptată nemijlocit asupra masei poporului român”, s-a concretizat într-o susţinută acţiune de răspândire a cunoştinţelor din diferite  domenii de ştiinţă, care, după cum considerau activiştii Asociaţiunii, ,,vor putea contribui la prosperarea literaturii şi culturii spirituale şi economice a românilor din patrie”.
Astra îşi desfăşura activitatea prin despărţăminte şi agenturi, organizaţii ale asociaţiunii la nivelul judeţelor şi al comunelor, subordonate unui  Comitet central, cu sediul la Sibiu.
Înfinţarea despărţămintelor şi agenturilor, hotărâtă în adunarea generală din 1869, de la Şomcuta Mare, a izvorât din necesitatea unei legături mai apropiate şi directe cu membrii săi din toate ţinuturile Transilvaniei, cu locuitorii din cele mai îndepărtate aşezări. Strădania fiecărui despărţământ era să devină în ţinutul său sufletul vieţii româneşti, antrenând la diferite manifestări cultural-instructive mai ales populaţia satelor.
Înfiinţarea Astrei la Satu Mare
Printre cei dintâi membri sătmăreni ai Astrei, s-a afirmat profesorul de limba română din Satu Mare, Petru Bran, animator neobosit al vieţii culturale sătmărene, figurând în analele asociaţiei printre primii membri cotizanţi de la înfiinţarea sa. Numărul membrilor din judeţul Satu Mare crescuse spre sfârşitul veacului trecut şi pentru o activitate mai bogată şi proeminentă în acest ţinut, devenea necesară înfiinţarea aici al unui despărţământ al Astrei.
Prin hotărârea Comitetului central al Astrei, Gh. Pop de Băseşti este ,,încredinţat” cu organizarea unui despărţământ în Sătmar. În februarie 1898, Gh. Pop de Băseşti raportează că, în ziua de 16 (a aceleiaşi luni) s-a constituit despărţământul Sătmar-Ugocea al Astrei. Sediul despărţământului a fost stabilit la Seini, situat aproximativ la egală depărtare de cele două judeţe. La adunarea de constituire au participat membrii vechi ai asociaţiei şi s-au inscris membrii noi, printre care dr. Vasile Lucaciu, Romul Marchiş, Alex. Steţiu, M. Ghiriti, etc. Director al despărţământului a fost ales Gavril Lazăr de Purcăreţ, ajutat de un comitet cercual, din care făceau parte, printre alţii, Gh. Şuta, dr. Vasile Lucaciu, dr. Felician Bran, fiul profesorului Bran.
Potrivit regulamentului de funcţionare a despărţămintelor, membrii se întruneau anual în adunare generală al cărei loc şi dată erau stabilite, ca şi în cazul adunărilor generale ale Astrei, în adunarea precedentă în cadrul Adunărilor generale ale despărţămintelor se prezintă raportul despre activitatea anuală, se înscriu noi membri şi se dezbăteau propunerile noi, erau susţinute dizertaţii în faţa publicului. Întregul program era urmat de serbări populare. Întruniţi în adunarea anuală a despărţământului la Seini, în 13 iulie 1899, membrii îşi exprimă dorinţa de a ,,propaga cultura poporului român pe toate terenurile posibile”. În aceeaşi adunare s-a preconizat înfiinţarea ,,reuniunii femeilor din Sătmar”. În anul 1910, numărul reuniunilor de femei, corale, de învăţători din judeţ erau de treisprezece.
Astra sătmăreană şi-a creat merite notabile în privinţa desfăşurării unei preţioase acţiuni de stimulare a activităţii artistice, în special prin înfiinţarea de coruri, fanfare, echipe de dansuri populare, precum şi prin numeroase şezători şi serate literar-artistice, integrate în bogate acţiuni prilejuite de sărbătorirea unor evenimente istorice de interes naţional sau de adunările sale generale.
Au funcţionat în Satu Mare asociaţii profesionale pe domenii de activitate, de exemplu: ,,Staţia” -condusă de un comitet, ,,Locomotiva” -condusă de Petru Surducan, ,,Nivel-Metru” -condusă de I. Iederan, toate în cadrul căilor ferate. Tot în Satu Mare a activat ,,Asociaţia Micilor Industriaşi şi Comercianţi Români” pentru care autorităţile au achiziţionat un imobil pe strada Tudor Vladimirescu din municipiul Satu Mare. În fruntea ei se afla deputatul Flaviu Şuluţiu ca preşedinte de onoare şi prof. Aurel Sântion, preşedinte executiv. Principala preocupare a asociaţiei era spijinire a membrilor în ocuparea unor locuri de muncă. Asociaţia are o bibliotecă înfiinţată prin colectă publică şi o formaţie muzicală proprie. O altă preocupare a asociaţiei era petrecerea timpului liber a membrilor. În anul 1938 funcţiona şi ,,Cercul Cultural Român CFR”.
Asociaţia Româncelor Sătmărene”, a fost înfiinţată din iniţiativa Lucreţiei Barbul, soţia dr. Eugen Barbul. Evenimentul a avut loc în 9 octombrie 1926, când s-a organizat o întrunire importantă aşa cum este prezentat în presa vremii. Aşa cum arată în articolul respectiv Maria A.Damian, scopul Asociaţiei este ,,religios, filantropic, naţional şi cultural”.
Un rol important în viaţa culturală sătmăreană l-a avut societatea culturală ,,Sentinela de Nord”, influenţată de evenimentele anului 1918. Societatea a fost creată în anul 1920, în localitatea Sanislău, zonă cu vechi şi puternice tradiţii culturale, ca urmare a existenţei unui mediu intelectual elevat, rezultat al existenţei unei reţele şcolare în zonă încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, precum şi afirmarea unor tineri localnici în şcolile de la Blaj, Beiuş şi Oradea, la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Intelectualitatea din Sanislău a avut o tradiţie privind implicarea în activităţi asociaţionale. Printre membrii fondatori ai ,,Astrei” s-a numărat şi Dumitru Hosu, directorul şcolii din Sanislău. În anul 1898, atunci când s-a constituit despărţământul sătmărean al Astrei, primul ei preşedinte a fost ales Gavril Lazăr de Purcăreţ din (Sanislău), personalitate sătmăreană, vechi luptător pentru dreptate şi libertate naţională.Cercul din Sanislău al Astrei sătmărene se va afirma prin munca şi propaganda realizată de membrii săi la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, în direcţia ridicării prin cultură a poporului român, şi a pregătirii evenimentelor anului 1918, pentru realizarea unităţii naţionale. Pe acest fond a apărut şi activat, la Sanislău, Societatea culturală Sentinela de Nord, rod al voinţei unui grup de intelectuali şi studenţi din comună, dornici să contribuie la propăşirea materială şi culturală a localităţii.
Activitatea societăţii a constat în: serbări culturale, constituirea unei biblioteci cu peste trei mii de volume, iniţierea unor cursuri de alfabetizare şi edificarea unui cămin cultural, care a rămas până azi un impunător lăcaş de cultură.Intensificarea şi cunoaşterea mai largă a activităţii de propagandă a dus la editarea, în luna iunie 1925, a unei reviste intitulate Sentinela de Nord, care a apărut (lunar) timp de şapte numere, ultimul fiind cel din luna decembrie 1925, după care din motive financiare îşi va înceta apariţia.
Sursa: Dr. Costinel Bogdan Oproiu; Cultură şi societate în judeţul Satu Mare în perioada interbelică