În fiecare an, cu o precizie de ceas elvețian (chiar dacă noi avem doar ceasuri chinezării la reducere), românul, și sătmăreanul, de-o-potrivă, se transformă, în Săptămâna Mare, din cetățean pașnic în vânător de supermarket. Se pornește jihadul promoțiilor: coșuri burdușite, cărucioare care dau pe dinafară de sarmale prefierte, ouă vopsite din fabrică și cozonaci cu mai mult E decât emoție.
Parcă vine Apocalipsa, nu Învierea.
În spatele fiecărei gospodine cu cearcăne și liste kilometrice, stă un frigider care plânge de prea-plin și un tomberon care, în săptămâna de după Paște, devine altarul mâncării irosite. Căci adevărul e simplu: nu săturăm foamea spirituală cu friptură și drob, iar risipa n-a luminat pe nimeni.
Așa că, dragă cumpărător cu spirit festiv și portofel martirizat, fă un pas înapoi. Gândește-te dacă ai nevoie de 12 feluri de mâncare sau doar de pace și o bucată de cozonac cald. Nu Paștele stă în cârnați, ci în cumpătare.
Sărbători cu suflet, nu cu stomacul crăpat.