VERTICALI PENTRU ROMÂNIA - SECȚIE DE EDITORIAL
PARTENERĂ MEDIA A CLUBULUI
"PRESA CULTURALĂ"
UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA
De: Maria Chirculescu, editorialist la VERTICALI PENTRU ROMÂNIA, membră în Filiala "Aurel Mureșianu" Brașov-Covasna a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, redactor la revista Lumea Credinței (2009 - 2022), redactor șef al revistei Viața Ortodoxă (2001 - prezent), director al Agenției de Turism ”Miriam Turism”;
Pomeneam în editorialul precedent de oamenii lui Dumnezeu, ”cei de care lumea nu era vrednică”, care rareori au viețuit în mijlocul comunităților, ci mai degrabă s-au ascuns ”în pustii, și în munți, şi în peșteri, şi în crăpăturile pământului” (Evrei 11,38). Pentru a fi alături de ei, am organizat adevărate expediții duhovnicești – în adâncul Saharei, în pădurile lacustre de la Cercul Polar de Nord, pe vârfuri montane de peste 2000 de metri sau pe insule izolate în mările și oceanele lumii... pelerinaje unde ne-au însoțit oameni din toate categoriile sociale și de toate vârstele, unii deloc antrenați fizic, dar cu o voință puternică de a ajunge unde își doresc. Astfel de locuri sacre sunt mai greu de atins, dar în prezența sfinților te încarci de har, se pogoară pace în suflet și, de multe ori, te poți tămădui și trupește.
DRUMEȚI PE CĂILE LUI DUMNEZEU
- TRUDITORI PE SINAI -
În vizită la neamuri
Accesul pentru escaladarea Muntelui Sinai se face printr-un punct de control militarizat, unde sunt înregistrați toți cei care sosesc aici ca turiști sau pelerini. Tuturor, fără excepție, le sunt verificate rucsacurile, apoi le sunt alocați ghizii beduini, care cunosc toate secretele Muntelui Sfânt, indiferent de anotimp, și care răspund direct de integritatea celor care vin, în cele mai multe cazuri, doar pentru a vedea răsăritul de soare pe Sinai – considerat a fi una dintre priveliștile de Top 10 pe care nu trebuie să le ratezi într-o viață.
(Împreună cu prietenii beduini, fratii Aid si Aied Khidr)
Pentru a asigura siguranța milioanelor de turiști care urcă anual pe Muntele Sinai, Mănăstirea colaborează exclusiv cu ghizii beduini din tribul Jabalia. Iar aceștia, vorbitori de cinci-șase limbi de circulație internațională, (abilitate necesară pentru a conversa cu turiștii, pentru a ajuta în timp real) sunt foarte responsabili.
Legătura dintre beduinii actualului trib Jabalia și Mănăstirea Sfânta Ecaterina durează neîntrerupt de aproape 1.500 de ani,
de la momentul la care Împăratul Iustinian a ctitorit mănăstirea, a împrejmuit-o cu ziduri groase de apărare și a adus în zonă pentru pază o sută de familii de soldați și coloniști vlahi din Țara Românească (Oltenia de azi) și din nordul Greciei, iar acest fapt este atestat de Patriarhul Grec-Ortodox Eutichie al Alexandriei, în secolul al IX-lea.
De-a lungul secolelor, acești străjeri s-au convertit la Islam, s-au căsătorit cu femei beduine locale și au adoptat cultura beduină, devenind un trib distinct, cu o istorie diferită de celelalte triburi din Sinai.
Termenul „beduin” în limba arabă se referă la locuitori care de regulă au origini exclusiv arabe și viețuiesc în câmp deschis, în deșert …
dar numele tribului Jabalia (sau Jebeliya) înseamnă "oamenii muntelui" (din arab, jebel - munte). Spre deosebire de beduinii clasici din deșert, care erau exclusiv păstori nomazi, oamenii tribului Jabalia locuiesc în așezări cu case de piatră și sunt maeștri ai agriculturii montane, o tehnică învățată inițial de la călugării bizantini: întrețin rețele tradiționale de grădini montane (bustans) și folosesc un sistem ingenios de micro-baraje, bazine de piatră și canale de irigații care captează zăpada topită primăvara și puținele ploi torențiale - deoarece regiunea este extrem de aridă. Ei se ocupă cu creșterea caprelor, a oilor și a cămilelor - dar și cu ghidajul turiștilor care urcă pe munte.
Izolarea lor geografică și trecutul multicultural au dat naștere unor obiceiuri locale care nu se mai întâlnesc la niciun alt trib. Deși sunt musulmani suniți, ei păstrează un respect profund pentru personalitățile sfinte creștine și biblice …organizează pelerinaje și festivaluri anuale (moulids) cu ofrande și curse de cămile în onoarea Profetului Moise (pe Muntele Sinai), a Profetului Aaron, a Fecioarei Maria, a Sfântului Gheorghe și a Sfintei Ecaterina.
Relația dintre tribul Jabalia și Mănăstirea Sfânta Ecaterina este una dintre cele mai fascinante și longevive relații de simbioză culturală, religioasă și administrativă din întreaga lume
Deși călugării sunt creștini ortodocși, celibatari și vorbitori de limbă greacă, iar membrii tribului sunt musulmani suniți, cu familii mari și vorbitori de limbă arabă, cele două comunități trăiesc într-o armonie perfectă. Beduinii Jabalia consideră mănăstirea ca fiind moștenirea lăsată de strămoșii lor europeni (soldații împăratului Iustinian), fapt pentru care simt o datorie istorică de a o ocroti și de a ajuta.
Ghizii noștri beduini își asumă cu mândrie originea lor vlahă! …
de aceea, orice vizită a noastră în Pustia Sinaiului este... o vizită la neamuri … și la buni și vechi prieteni, cu inimă caldă.
Cu frații beduini Eid și Aied Khidr ne știm de pe vremea când toți eram cu 20 de ani mai tineri, dar, dincolo de rădăcinile etnice comune, dragostea de Muntele lui Dumnezeu ne leagă definitiv unii de alții, chiar dacă în ultima vreme ne-am văzut mai rar...
Să fie pace în lume și, dacă Domnul va rândui, vom mai merge - și vom mai povesti!
Sursă foto: Maria Chirculescu
