Gelu! Ce nume frumos! Acum ai şi monografie!



Cu ajutorul prietenilor şi cu binecuvântarea lui Dumnezeu, preotul Viorel Paşca a realizat una dintre cele mai cuprinzătoare monografii privind localitatea cu nume istoric: Gelu.

Cele 324 pagini pot fi împărţite în 153 de pagini de text, axat pe aşezarea geografică a localităţii, parohia, locuitorii, cu toate aspectele vieţii sociale şi administrative, religie, morală, educaţie, etc. Cele 171 de pagini din partea a doua sunt acoperite cu poze ce reprezintă casele din Gelu, mai vechi şi mai noi, aspecte de la evenimentele importante ale localităţii (Dezvelirea bustului lui Avram Iancu, personalităţile prezente, contribuţia la realizarea frumosului monument, spectacolul pregătit special), iar spre final poze despre familia autorului. Mare parte din poze sunt realizate într-un ofset reuşit, cu un colorit frumos, chiar atractiv.

De fapt, ce a realizat preotul Viorel Paşca? În afară de faptul că este un preot apreciat prin temeinica pregătire profesională, fiind un adevărat tribun al ortodoxiei sătmărene, a făcut ceea ce trebuie să facă oamenii cu carte în fiecare localitate. Ne-a pus la dispoziţie o frumoasă monografie căreia nu cred că-i lipseşte nimic, având în vedere că nu există surse bibliografice. Cu atât mai mult, cartea este mai valoroasă. De ce? Aflăm de-a lungul istoriei localităţii despre locuitori şi ocupaţiile lor, despre arta locală, tradiţii şi obiceiuri, despre religie, despre administraţie etc. Se poate urmări situaţia celor împroprietăriţi în Gelu în 1925, cu o situaţie certă a capului de familie, soţie şi copii, dar şi localitatea de origine. Aşa se face că erau pe atunci 117 familii venite din Merişor, Dângău, Bedeci, Şimişna, Someşul Cald, Lăpuşteşti, Mănăstireni. O interesantă prezentare o face descriind istoricul ridicării bisericii, banii adunaţi cu trudă, planurile îndrăzneţe, mândria de moţi, oamenii implicaţi, jertfa şi implicaţiile ce au durat până în 17 sept. 1939, apoi laudele celor care au vizitat-o la Sfinţire. Mulţi au trecut prin Gelu ca vizitatori din 1938 şi până şi după al doilea Război Mondial, încât acest sat de colonişti moţi, cu oameni harnici, gospodari de minune, intelectuali ieşiţi din comun, puteau fi exemple pentru toţi.

Sunt evidenţiaţi preotul Ioan Ursu, I. Ungureanu, Seb. Rusan, Mihail Muntean, N. Gavra, Iosif Ţins, Ruja Anton, Gh. Iliescu, Zaharescu Nazarie etc. Se dau aprecierile necesare pr. Vasile Bota şi conducerii Episcopiei Oradiei. Putem vedea preoţii care au slujit în Biserica din Gelu, începând cu Onisim Rus, din august 1925 până azi, preotul Bota Marius, deci 17 la număr fiind inclusă perioada lui Viorel Paşca (1987-1994).

Sunt cuprinse o serie de însemnări, dar şi un spaţiu aparte dedicat Societăţii cultural patriotice „Avram Iancu” avându-i conducători pe Mircea Dobra, Victor Bercea şi Ioan Bâtea, cu un colectiv format din 19 membri plus fiii satului.

Nu uită autorul să prezinte evoluţia şcolii, clădirea şi activitatea culturală din Căminul Cultural, cu cele 5 secţii, parte din ele existând şi azi. Prezintă situaţia grea din perioada horthystă prin gura a trei oameni care se destăinuie. Sunt prezenţi cu date veteranii de război (32) şi cei rămaşi în sat, în armata maghiară (11), cei duşi la muncă forţată în Ungaria şi Germania în 1940-44 (9). Şi aflăm pe eroii din Gelu care s-au jertfit pentru eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei (11). Câteva pagini(12) sunt rezervate situaţiei localităţii Gelu după 1945, cooperativizarea, îndemnul spre şcoli, chiar amintindu-i pe cei care s-au realizat în învăţământul superior (54).

Aflăm despre funcţionarea CAP-urilor, cu preşedinţii ce s-au perindat, pe perioade. Cartea aceasta excelează prin enumerarea regionalismelor folosite în Gelu, nume şi porecle etc. Aflăm şi dascălii de aici şi locuitorii din 1935-1955(176). Prezintă Viorel Paşca un capitol aparte cu oamenii de seamă care au originea în Gelu, chiar cu câteva date biografice. La fel sunt prezenţi în carte primarii, cea de azi, Avorniciţi Mariana cu stafful ei, preoţii, inginerii, oamenii de litere, cadre didactice universitare. Prezintă oamenii prosperi din Gelu, generaţia tânără şi situaţia actuală a credincioşilor din Gelu (232 poziţii). Sigur, Viorel Paşca încheie cu prezentarea localităţii acum, în 2016, cu activitatea întensă a preotului Marius Bota, a primăriţei, a Societăţii „Avram Iancu”, a comunităţii. Nu uită V. Paşca să introducă Imnul Societăţii „A. Iancu”, Marşul lui A. Iancu, o serie de cântece şi poezii dedicate eroului. Este un gest frumos al autorului! Îi mulţumim. De fapt, rar o monografie ce cuprinde atâtea nume încadrate în date exacte şi situaţii aparte. Este această carte o adevărată oglindă vie, ca o cameră de luat vederi, ce nu minte! Dacă ar exista în fiecare localitate câte un Viorel Paşca, patrimoniul culutral al judeţului ar depăşi cele ale judeţului din ţară. Felicitări Viorel Paşca şi, cum spunea T. Arghezi: „Frumoasă carte, cinste cui te-a scris!”.

Teodor Curpaş





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts