Oricine se-ncumetă să păşească în fascinanta şi misterioasa Ţară a Oaşului nu va regreta niciodată, dar, mai ales, va avea posibilitatea să cunoască ospitalitatea tradiţională a oşenilor. În special, oaspeţii străini sau românii, care vin în Ţara Oaşului în excursie sau în concediu, rămân impresionaţi în momentul când gustă din: ţuica de prune, de pere, de mere sau cireşe, din şunca, slănina, pâinea de casă sau mălaiul copt în cuptor, cu ceapă sau usturoi, nu vor uita niciodată de ospitalitatea culinară a oşenilor. Despre boace (sarmale) de post sau cu carne, n-are rost să mai vorbim că o să „ne plouă-n gură”. Apoi, mămăliga cu brânză de oaie, cu jumări şi cârnaţ de casă, cu lapte sau groştior (smântână) sunt câteva din specialităţile micului dejun, la oşeni. La toate acestea se adaugă căldura sufletească plină de veselie a oşenilor. Grupurile de ceteraşi şi danţurile oşeneşti sunt creaţiile autentice ale personalităţii acestor oameni „de aleasă omenie”, care trăiesc dintotdeauna pe meleagurile Ţării Oaşului. Inteligenţa lor nativă, dăruită de bunul Dumnezeu, depăşeşte de multe ori „oamenii şcoliţi” în zilele noastre democratice. Bunul simţ, corectitudinea, onoarea şi cinstea sunt doar câteva valori morale pe care oşenii le-au învăţat şi perpetuat „din tată-n fiu”.
Oşenii sunt oameni paşnici, harnici, dârji, iubitori şi păstrători ai tradiţiilor moştenite din moşi-strămoşi ! Niciun regim politic nu a afectat libertatea interioară a oşenilor şi ambiţia lor de a străluci în faţa semenilor prin faptele lor realizate în urma unei munci titanice. Oşenii sunt meseriaşi foarte buni, talentaţi şi hotărîţi întotdeauna de a duce la bun sfârşit ceea ce şi-au propus sau ceea ce au promis în faţa unui beneficiar. Ei sunt buni întreprinzători şi reuşesc să se bucure de mare succes şi în afaceri. Mii de oşeni lucrează prin cele străinătăţi, unde sunt apreciaţi pentru munca şi profesionalismul lor. Unii dintre ei s-au stabilit în ţări din Europa, dar „nu uită de unde au plecat” şi se reîntorc acasă de Sfintele Sărbători ale Paştelui, de Sfânta Maria sau de Crăciun şi Revelion. Oşenii iubesc tradiţiile, portul popular, ţâpuriturile şi danţurile în care se regăseşte întreaga complexitate a spiritului creativ şi jucăuş al acestor oameni ai pământului sfânt denumit Ţara Oaşului.
Peste câteva zile se împlineşte un an de când oşenii s-au reunit sub tutela unei idei generoase, respectiv înfiinţarea unei Asociaţii socio-culturale a oşenilor denumită ŢARA OAŞULUI. Un grup de oşeni inimoşi, extrem de ambiţioşi, au înţeles că identitatea, continuitatea şi forţa lor creativă sălăşluieşte în tradiţiile, portul şi obiceiurile lăsate de înaintaşii lor: bunici şi… stră-stră-stră-străbunici. În acest sens, după constituirea oşenilor în Asociaţie, anul trecut, în 2016, au fost organizate şi primele acţiuni culturale menite să scoată în evidenţă autenticitatea tradiţiilor specifice Ţării Oaşului, cum ar fi: danţu la ciupercă, sâmbra oilor tradiţională, „danţul de lăsare” înainte de Post şi sărbătoarea praznicului. Desigur, această Asociaţie a oşenilor se află „la început de drum”, iar proiectele, obiectivele culturale ale acesteia, sunt extrem de multe şi complexe, care au în principal menirea istorică de a readuce în actualitate modul tradiţional de manifestare culturală, dar mai cu seamă de a dărui tinerilor din comorile nestemate ale acestei civilizaţii străvechi din Ţara Oaşului.
Putem spune că oşenii din zilele noastre au devenit prin acţiunile lor investiţionale una dintre cele mai puternice forţe economice a judeţului Satu Mare, iar din punct de vedere cultural una dintre cele mai reprezentative „cărţi de vizită”, atât pentru România cât şi pentru întreaga lume. Suntem mândri că în judeţul Satu Mare există Ţara Oaşului, că există oşeni isteţi, puternici şi hotărâţi să-şi consacre o parte din viaţa lor şi pentru permanentizarea obiceiurilor şi tradiţiilor oşeneşti, conform zicalei străvechi :”Am fost, suntem ş-om fi !” până la „sfârşitul veacurilor”…Nu uitaţi ! „Ce-am vorbit, vorbă rămâne!”.
Dumitru Ţimerman