Procurorul Ioan Rusu aduce o carte de memorie istorică!

Ne trebuie un timp lung pentru ca fiecare dintre noi să admită că, în cercul nostru de cunoștințe, recunoașterea valorii să vină neforțat, ca un oftat sincer. Este un lucru minunat, uimitor, că un procuror general la Curtea de Apel Oradea poate să ne ofere o minunată carte, cu o deschidere sufletească totală, cum n-au făcut-o marii scriitori. În “Drumul meu” autorul discută cu noi toți acel avantaj al distincției, când are putința de a privi înapoi, peste acel timp de acceptate încovoieri ale demnității și… nebăgându-le în seamă, mai presus de orice, poate găsi bucuria atâtor întâmplări și atâtor împliniri, pe linir profesională, familială și a omului de mare caracter. Și în cartea de 368 de pagini, ca și în toată activitatea sa, Ioan Rusu ne-a deschis conștiința asupra adevărului, asupra adevăratului sens al vieții, adică asupra imposibilității de a te exprima dacă nu ai ajuns la limita cea mai adâncă a priceperii fenomenelor vieții de toate zilele.

În carte, toți cei pe care i-a cunoscut autorul înseamnă pentru el un uriaș spațiu, în care depozitează tot ce a învățat. Așa se face că-i acordă învățătoarei lui un spațiu important în carte, colegilor, dar și părinților, familiei și celor apropiați din Codor, satul natul pe care-l evocă, chiar cu suspine!

Aș putea spune că apariția editorială prezentă este un minunat al vieții neromanțate a lui Ioan Rusu, copilul, elevul, liceanul, studentul, procurorul, șeful instituției și generalul – toate fiind trepte ale urcușului profesional pe care-l merită acest om. Ne privește pe toți având în vedere senzația că în carte totul apare ca un vis într-o viață atât de miraculoasă în care și-a trăit ritmul clocotitor spre a nu se dezvălui mai intim. Omul acesta trăiește totul la maxim, ca și cum totul i-ar fi devorat simțurile, lasându-l pradă adevărurilor pe care le-a trăit aievea.

Fără să căutăm special, apar în carte reușitele cele mai performante pe care le poate realiza un om. Sunt convins că uneori Ioan Rusu resimte un fel de greutate în suflet, un geamăt surd, o durere… chiar și fizică din cauza stării precare a sănătății. Sigur, își dă seama că a trecut pe lângă tot ce a înfăptuit, atât de preocupat, că-n visurile sale familia și mai ales fiul rămâne tot ce a creat mai valoros într-o viață omenească, cu totul aparte de cea pe care o știm noi, muritorii de rând. Cred că Ioan Rusu este unul dintre cei mai de seamă oameni de cultură din județ, procuror de peste 50 de ani, care a urcat toate treptele unei profesii, care astăzi se ruinează. Desigur, pregătirea lui Ioan Rusu, perseverența, ordinea sufletească, spiritul dreptății și bunul simț l-au adus și înainte și acum în vârful piramidei. În carte, puțin se vede și se simte acest lucru, poate datorită calităților enumerate mai sus.

Cartea cuprinde o serie de confesiuni, unele aidoma unui jurnal cuprinzător al perioadelor de viață, cu cele bune dar și cu cele rele. Sunt amintiți colegii (de școală, liceu, facultate), profesori valoroși, pe care i-a avut și a învățat mult de la ei, oameni de valoare pe care i-a cunoscut prin funcțiile pe care le-a avut și prin obligația “fișei postului” despre care se vorbește azi și… de fapt nu valorează nimic! Șefi de stat, rege, marii conducători, miniștri, colegi din țară, până la omul simplu – toți fac obiectul acestei minunate cărți, tipărite cu atâta simț estetic de “Proema” din Baia Mare, 2017. Prefața semnată de Pașcu Balaci, bihoreanul cu un condei de invidiat, ridică mult valoarea cărții, dând mâna și apropiindu-și sufletul de autor. Trei mari capitole, pozele și grafica fac această carte o sinteză amplă a vieții neromanțate a lui Ioan Rusu, căruia îi mulțumesc pentru curajul în care-și expune gândurile, ideile și sentimentele, dând dovadă că a trecut, nu degeaba, pe acest pământ și că mai are multe de spus, adăugând valori la patrimoniul cultural al acestui județ. O spune chiar autorul în foaia de gardă: Volumul I, iar cele 52 de poze drept ilustrații sunt o dovadă a dăinuirii autorului, omul activ, integru și corect, pe care-l admiră toată lumea. Fie, această cronică “De la dictatura carlistă la noul capitalism post-decembrist” să fixeze doar prologul altora ce vor urma! Felicitări!

Teodor Curpaș

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

ORDONANȚA MILITARĂ 4. Ce MĂSURI DURE au fost luate

Autoritățile instituie izolare la locul de muncă pentru personalul esențial din sistemul energetic și vor pune la dispoziție spații de cazare pentru personalul medical,...

RESPECT. UNICARM și Vasile Lucuț, o nouă DONAȚIE FABULOASĂ. 20.000 de euro pentru lupta împotriva COVID-19

Compania Unicarm din Satu Mare, în frunte cu patronul Vasile Lucuț, a făcut astăzi o nouă donație fabuloasă. În teledonul organizat astăzi de trustul...

DECESE. Autoritățile mai anunță DOI MORȚI infestați cu coronavirus. S-a ajuns la 42 de cazuri

Autoritățile au anunțat în această seară alte două decese la persoane infectate cu Coronavirus. Numărul decedaților bolnavi de COVID-19 a ajuns la 42 în...

DECIZIE. Toți ANGAJAȚII unui SPITAL din județ, TESTAȚI. Un pacient, declarat POZITIV COVID-19

Toți angajații Spitalului Municipal din Carei vor fi testați după ce un pacient internat aici a fost declarat pozitiv Covid-19. Primarul municipiului Carei le...

CFR introduce suplimentar 11 trenuri, dar SUSPENDĂ alte 100! Care este apelul companiei feroviere pe timp de CORONAVIRUS!

  Un număr de 11 trenuri au fost introduse suplimentar, cu circulaţie zilnică, pentru a veni în sprijinul navetiştilor şi a angajaţilor companiilor cu program...