Gheorghe Bulgăr, unul dintre cei mai însemnaţi cărturari ai Sătmarului



Gheorghe Bulgar 1

Graţie preocupărilor sale, atitudinilor culturale şi, mai ales, operei eminesciene, pe care a cercetat- o, sub multiple aspecte, profesorul Gheorghe Bulgăr (1920–2002) a stabilit, în timp, relaţii de o autentică dăruire şi preţuire intelectuală. Dascăl din stirpea celor foarte rari, devotat şi pasionat, a format şi modelat generaţii întregi de discipoli, care i-au continuat cercetările în lingvistică, filologie, textologie şi istorie literară.

A iniţiat dialoguri epistolare cu Perpessicius, Nichifor Crainic, Dumitru Murăraşu, Virgil Cândea, Dimitrie Macrea, Mihai Steriade, Mihai Drăgan, Emil Manu, Augustin Z.N. Pop, Gheorghe Pop, Virgil Carianopol, Gheorghe Mihăilă, Gheorghe Eminescu, Dimitrie Păcurariu, Gabriel Ţepelea, Mircea Zaciu, Florin Steriade, precum şi cu Alf Lombard şi Alain Guillermou, în care se discută sau rediscută probleme de eminescologie şi istorie literară contemporană.

Gheorhe Bulgar 2

Remarcabile, sub multiple aspecte, sunt şi epistolele trimise istoricului şi criticului literar Săluc Horvat autorul celui mai valoros şi complet Dicţionar Eminescu 1, publicat în spaţiul românesc. Lucrarea aceasta, întru totul esenţială, este rodul unei consecvente şi susţinute cercetări, în ţară şi în străinătate, în răstimp de cinci decenii şi jumătate. Gheorghe Bulgăr s-a născut pe 13 aprilie 1920 în Sanislău, într-o familie de ţărani înstăriţi care – după mărturisirile sale de mai târziu – aveau toate cele pentru lucrul pământului şi creşterea animalelor. Clasele primare le-a urmat în satul de baştină – Sanislău – iar liceul mai rău decât armata la „Emanoil Gojdu” în Oradea fiint internist la „Seminarul Tinerimei Române Unite” unde – cu 100 de ani înainte – a fost şi Ioan Vancea. Aici a scris la revista liceului „Ţara visurilor noastre”.

La 21 iunie 1940 Gheorghe Bulgăr îşi dă Bacalaureatul ca nu mult timp după aceea să fie arestat de către armata maghiară fiind transportat la Arad. Reuşeşte să se refugieze la Bucureşti unde se înscrie la facultatea de filologie, profesorii de atunci fiind printre alţii: Tudor Vianu (Estetică generală), Dumitru Caracostea (Istoria Literaturii), Alexandru Rosetti (Istoria Limbii Române), Radu Zbierea (latină), Aram Frenkian (greacă) , Gheorghe Brătianu, Ion Petrovici sau N.I. Herescu.

Gheorghe Bulgar 3

A debutat – cu studii de lingvistică – la Revista Fundaţiilor Regale condusă de Camil Petrescu urmând ca mai târziu să colaboreze intens cu secretarul de redacţie Ovidiu Papadima. În acelas timp publică la Timpul şi Adevărul unde articolele lui sunt foarte bine cotate atât de profesorii lui cât şi de critica de specialitate a vremii. Îşi dă doctoratul cu lucrarea: „Momentul Eminescu în evoluţia limbii române literare”.

Imediat după terminarea facultăţii Gheorghe Bulgăr a fost înrolat în armată urmând ca după o scurtă instrucţie să fie trimis la luptă în tranşee unde, alături de alţi colegi (printre care se numără şi cu doi ani mai tânărul Emil Manu), formează „Detaşamentul Păuliş”. A fost la Baia-Mare între 1946 şi 1949, după care va fi asistent la Bucureşti, la Facultatea de Litere, pană în 1953, când va fi demis şi trimis ca cercetător la Institutul de Lingvistică, timp de zece ani. Apoi intră din nou în sistemul universitar.

Profesorul Gheorghe Bulgăr, renumit eminescolog – lingvist de mare ţinută – definitivează printre altele Dicţionarul Limbii Române început cu Sextil Puşcariu sau dicţionarul de rime Eminescu. Este apreciat în mod deosebit de Eugen Ionescu, Tudor Vianu, Mircea Eliade, sau Alain Guillermou.

Gheorghe Bulgar 4

A publicat peste 23 volume ca autor unic, 12 în colaborare, 7 ca redactor şi colaborator, 10 prefeţe şi traduceri, peste 350 studii şi articole publicate în volume sau reviste. A fost profesor la universităţile franceze Sorbona(între 1965 şi 1967), Lyon (1978-1980) şi Bordeaux (1988-1990). În 1980 îl întâlnim la Congresul european de la Strasbourg ca delegat al Universităţii din Lyon unde, pe atunci, activa ca profesor de limba română. A decedat la 13 iunie 2002, în Bucureşti şi a fost înmormântat la Cimitirul Bellu.

În semn de preţuire pentru imensele merite ale reputatului cărturar şcoala din Sanislău îi poartă numele iar Sala de lectură a Bibliotecii Judeţene, care dispune de 32 de locuri de studiu şi 8 locuri de Biblionet se numeşte “Gheorghe Bulgăr”.

Nicolae Ghişan





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts