Cine sunt huţulii, populaţia care din punct de vedere etno-cultural se plasează la întretăierea dintre români, ucraineni şi polonezi



Deşi reprezintă o etnie foarte veche pe meleagurile noastre, nu foarte multă lume cunoaşte istoria şi tradiţia huţulilor din Maramureş. Majoritatea dintre ei trăiesc în satele de slavi de pe Valea Ruscovei şi în special în zona Bistra Huţulii sunt o ramură a neamului ucrainean, însă este greu de precizat cu exactitate perioada apariţiei lor în aceste locuri, deoarece de-a lungul timpului au fost recunoscuţi sub diverse nume.

Istoricii îi consideră ca având origini dacice, slave, cumanice sau chiar mongole. Nicolae Iorga a scris că huţanii sunt ţărani români deznaţionalizaţi. După Eminescu, aceşti huţuli sunt dacii slavizaţi, pe când românii sunt dacii romanizaţi.

Din punct de vedere etno-cultural, huţulii se plasează la întretăierea dintre români, ucraineni şi polonezi. Foştii haiduci de temut ai Ardealului de Nord trăiesc acum din prelucrarea lemnului, creşterea animalelor sau din arta şi meşteşugul tradiţional. Portul este vizibil distinct de cel al populaţiilor învecinate, muzica are unele elemente comune cu cea maghiară, în vreme ce unele obiceiuri îşi găsesc analogii la alte populaţii carpatice, cum ar fi maramureşenii vorbitori de română. Huţulii sunt cei care au dus mai departe faima încondeierii ouălor, încrustaţiilor în lemn şi os, dar şi portul popular din zona de munte. Dupa istoricul Mihai Iacobescu, numele populaţiei ar veni de la termenul de huţan, nume dat iniţial cailor, extins apoi şi utilizat şi pentru populaţie.

Huţulii provin din Galiţia şi au părăsit teritoriul acestei regiuni pentru a migra în nordul Bucovinei şi Maramureş din pricina birurilor, a serviciului militar care era greu şi lung ca durată, a problemelor economice, dar şi pentru că polonezii şi mai apoi austro-ungarii au încercat catolicizarea Galiţiei, huţulii fiind în exclusivitate ortodocşi. La început huţulii s-au ocupat cu păstoritul sau lucrau ca zilieri pe pământurile mănăstirilor. Imigraţia acestora a fost favorizată şi de faptul că, la sfârşitul secolului XVII, graniţa dintre Moldova şi Polonia a fost desfiinţată.

Multe dintre obiceiurile huţulilor s-au păstrat şi astăzi. Chiar dacă huţulii s-au declarat români la recensământ, tradiţiile lor s-au păstrat şi transmis din generaţie în generaţie.

„Huţulii duc o viaţă de pasăre pribeagă, originală şi liberă. Românii le pricep limba lor fără s-o poată vorbi şi ei pricep pe cea română. E cel mai ciudat fenomen de a vedea pe ţăranul român de baştină cum ascultă cu atenţie la ceea ce spune oaspetele său. Şi acest oaspete vine poate din munţii Tatrei, de cine ştie unde, şi pricepe româneşte fără să fi vorbit vreodată un cuvânt. Din această simpatie abia explicabilă s-ar putea deduce că aceşti huţuli sunt dacii slavizaţi, pe când românii care-i pricep fără să le vorbească limba sunt dacii romanizaţi. Acest trib este puţin numeros, mărunt la stat şi vioi”, aşa îi descria marele poet Mihai Eminescu pe huţuli.

În studiul realizat de Liuba Horvat intitulat “Cultura spirituală a ucrainenilor (huţulilor) ruscoveni din Maramureş” aflăm că la huţuli sărbătorile reglementau toate sferele vieţii economice a ucrainenilor. Ciclurile calendaristice ale muncii corespundeau cu muncile câmpului, de acasă, erau urmate de sărbătorile bisericeşti şi ritualuri magice, credinţele şi obiceiurile, multe din ele proveneau din credinţa că omul depinde de forţele supranaturale. Obiceiurile calendaristice şi ritualurile magice ale ruscovenilor corespund cu ciclul liturgic anual al bisericii, aşa numitul „al celor 12 sărbători şi posture”.

Principala caracteristică este ţinerea tuturor sărbătorilor religioase pe stil vechi, decalate cu 13 zile faţă de calendarul ortodox oficial.

 





ULTIMELE ȘTIRI

FOTO. Migranți ILEGAL, depistați în județ

Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Halmeu – ITPF Sighetu Marmației au depistat și reținut doi cetățeni din Iran care nu-și...

Spectacol omagial ONLINE de ZIUA ROMÂNIEI

Ziua Națională a României – 2020 „ȘI LA BINE ȘI LA GREU ROMÂNIA TE IUBIM MEREU” Rigorile pandemiei ne obligă să organizăm spectacolul omagial online Centrul Județean...

FOTOGALERIE. Accident GRAV la Satu Mare. Persoană ÎNCARCERATĂ

În această dimineață, în jurul orei 07:30, forțele Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Someș” au fost solicitate să intervină pentru descarcerarea unei persoane, implicată...

Copii în viață sau la școală tradițională?

În condițiile actuale ale evoluției negative a pandemiei este o mare responsabilitate să iei o decizie în urma căreia copiii să se reîntoarcă sau...

Latest Posts

FOTO. Migranți ILEGAL, depistați în județ

Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Halmeu – ITPF Sighetu Marmației au depistat și reținut doi cetățeni din Iran care nu-și...

Spectacol omagial ONLINE de ZIUA ROMÂNIEI

Ziua Națională a României – 2020 „ȘI LA BINE ȘI LA GREU ROMÂNIA TE IUBIM MEREU” Rigorile pandemiei ne obligă să organizăm spectacolul omagial online Centrul Județean...

FOTOGALERIE. Accident GRAV la Satu Mare. Persoană ÎNCARCERATĂ

În această dimineață, în jurul orei 07:30, forțele Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Someș” au fost solicitate să intervină pentru descarcerarea unei persoane, implicată...

Copii în viață sau la școală tradițională?

În condițiile actuale ale evoluției negative a pandemiei este o mare responsabilitate să iei o decizie în urma căreia copiii să se reîntoarcă sau...