Munții Oaș reușesc din nou să ne surprindă în mod plăcut, de data aceasta prin prezența Lalelei Pestrițe, mai precis a speciei Laleaua Pestriță de Munte, Fritillaria Montana, o plantă care face parte din categoria celor ocrotite prin lege și care crește cu predilecție la altitudini mai mari și în sol calcaros, spre deosebire de cealaltă specie întâlnită la noi în țară, Laleaua Pestriță, Fritillaria Meleagris, care preferă altitudinile mai joase și solul mai umed. Perioada de înflorire aprilie – mai.
Mari iubitori de drumeții, activiștii de la Drumeții Hai-Hui au identificat zona unde se află această minunăție a naturii și se întreabă dacă autoritățile nu se vor autosesiza pentru a proteja exemplarele de floare rară.
„Locația unde am găsit această frumoasă floare este pe teritoriul comunei Gherța Mică, în Masivul Frasinul Mare la o altitudine de circa 500 metri. Ca să fim mai preciși în zona Secătura, în dreapta Văii Prihodiște, lângă locul numit de localnici “ La Stâncă “ , acolo unde începe și Jgheabul Secăturii. Puteți găsi locația pe Hărți Google introducând codul X732+7q apoi dați căutare. În curând sperăm că va fi și afișată de aplicație.
Atenționăm că ultima parte a traseului, respectiv urcarea prin pădure e destul de dificilă, cărarea fiind acoperită cu multe frunze și pietre, ca atare e necesară o echipare corespunzătoare drumețiilor montane ( bocanci, bețe de trekking ) și o atenție sporită în acel sector, atât la urcare cât și la coborâre” , ne informează cei de la Drumeții Hai-Hui.
Răsare și o întrebare, cum se face că Laleaua Pestriță de Munte a ajuns exact în această locație izolată, mai ales că nu știm alte locații în imediata apropiere unde să întâlnim această specie. Este posibil ca semințele au ajuns purtate de fronturi atmosferice din una din zonele apropiate în care se găsește specia ( Bihor – Defileul Crișului Repede, Sălaj – comuna Românași, Maramureș – Defileul Lăpușului ) .
“Am găsit la locație circa 100 de exemplare de Lalea Pestriță de Munte dispuse pe o suprafață de aproximativ 200 metri pătrați, deci putem spune că avem deja o prezență destul de bună a acestei plante aici și sperăm ca în anii care vin să fie și mai multe, dacă nu se va interveni în zonă în mod distructiv ( incendiere, tăiere ). Poate se sesizează și vreo instituție în măsură ( Primăria Gherța Mică, CJ, Ocolul Silvic care are parchetul respectiv în administrare etc. ) și se vor întreprinde acțiuni de conservare și punere în valoare a locației, mai ales că pe lângă prezența Lalelei Pestrițe de Munte avem aici și un superb punct de belvedere către Munții Igniș ( Vf Pietroasa și Vf Muntele Mic ), Lacul Călinești Oaș și Vf Jelejnic, Culmea Codrului și chiar către orașul Satu Mare”, mai punctează cei de la Drumeții Hai-Hui.
Laleaua Pestriță de Munte (Fritillaria Montana)
Laleaua Pestriță se află pe lista plantelor protejate de lege pentru că este pe cale de dispariție. Este o specie perenă, sălbatică, foarte frumoasă, care se găsește doar în câteva regiuni restrânse din țara noastră.
Înflorește în aprilie- mai, pentru o perioadă scurtă, de o săptămână până la cel mult 10 zile, în funcție de cum evoluează vremea.
Este o plantă firavă, delicată, ajunge până la 20 cm înălțime. În varful tupinii se află una, cel mult două flori. Frunzele sunt lungi, dispuse alternativ pe tulpină. Florile au formă de clopoțel, cu un desen foarte frumos. Astfel, fiecare petală a florii este împărțită în pătrate, unele mai închise la culoare, altele mai deschise, alternând regulat unele cu altele, de unde și numele de Floarea de șah. Există atât exemplare închise la culoare , aproape negre, dar și flori albe. Aspectul este catifelat, parcă este pictată cu alb și roz. În popor i se spune chiar Bibilică din cauza acestor desene de pe petale, amintind de penajul păsării.
În ciuda aspectului, nu are un parfum agreabil, dimpotrivă. Mirosul este dezagreabil, asemănător cu cel de blană udă de animal.
Laleaua Pestriță se înmultește prin bulbi cărnoși. In fiecare generatie apar câte doi solzi. În timpul infloririi, solzii din anul trecut, situați la exterior, se vestejesc și se îndepărtează. De sub ei apar solzii care se formează în anul curent.
Nicolae Ghișan
