Marea majoritate a celor care își anulează intenționat votul fac asta în semn de protest împotriva clasei politice în general. Din păcate efectul este exact invers. Pentru a vă dovedi adevărul spuselor mele am să vă dau trei exemple concrete în care efectul este pe dos. Se înțelege de la sine că cifrele alese sunt complet aleatoare, ele neavând alt rol decât pentru ușurarea înțelegerii conceptului.
Pentru alegerile în două tururi votul anulat are mai mică importanță în turul unu și fără importanță în turul doi. Să presupunem că avem aceiași 100 de votanți cu aceleași caracteristici de votare. Dacă priviți cu atenție calculele de mai sus vă dați seama că este posibil, dacă nu sunt voturi anulate, ca cel cu 30 de voturi să nici nu intre în turul doi. Dacă totuși intră, nu are șanse la câștigarea tronului în cazul în care contracandidatul său primește majoritatea voturilor (16) de la cei eliminați.
Al treilea scenariu pe care vi-l supun atenției este tot pentru alegerile în două tururi (din păcate la noi, în România, avem alegeri în două tururi doar pentru alegerea președintelui), scenariu în care voturile anulate pot duce la eliminarea celui de-al doilea tur, cel cu cele mai multe voturi în primul tur devenind președinte în cazul nostru. Avem un candidat cu 41 de voturi din 100 de votanți, toți ceilalți candidați au 40 de voturi în total și 19 voturi au fost anulate. În acest caz candidatul numărul 1 câștigă primul tur cu 50,6% (41 de voturi din 81 corect exprimate). Dacă doar doi votanți din cei 19 ce și-au anulat votul ar fi votat pe oricare dintre contracandidați, candidatul nr. 1 ar fi obținut doar 49,4% din voturi (41 de voturi din 83 corect exprimate) și ar fi intrat în turul doi. În turul doi, de cele mai multe ori candidații eliminați se raliază celui de pe locul doi, depășindu-l astfel pe cel de pe primul loc.
Opriți războaiele!
