Mor corifeii învăţământului sătmărean! Adio, Ioan Boţ!



Doream ca în august să-i transmit prin intermediul prezentului ziar “La mulţi ani!” cu ocazia împlinirii a 78 de ani, dar soarta fu atât de crudă cu renumitul profesor, director, consilier Ioan Boţ, că trebuie să transmit condoleanţe familiei care-l plânge şi alături de ea foarte mulţi prieteni, colegi, foşti elevi!

În domeniul în care s-a afirmat predând matematică la cea mai importantă unitate şcolară “M. Eminescu”, pe care a şi condus-o, ca şi consilier local, a lăsat urme adânci, care nu pot fi şterse cu buretele.

L-am cunoscut de la repartiţia la Satu Mare şi am rămas apropiaţi, apreciindu-l pentru frumoasele rezultate înregistrate an de an. De la CCD şi de la ISJ am avut prilejul să-l apreciez de atâtea ori, lucru pe care l-am şi făcut şi… nu-mi pare rău, pentru că a fost profesorul de elită al judeţului, directorul ambiţios, care împreună cu Viorel Solschi au făcut o echipă de invidiat! Păcat! Acum trebuie să vorbesc despre Ioan Boţ la timpul trecut! Îmi este greu, ştiind că în ultimii ani situaţia sănătăţii sale s-a înrăutăţit. Eforturile fiului, Radu şi al soţiei sale au fost atât de mari, încât le pot aprecia ca fiind unice, de admirat! Dintre profesorii de elită ai Sătmarului, Ioan Boţ s-a distins prin seriozitate şi profesionalism. El a intuit, poate cel mai acut, rostul matematicii, atunci când pătrunderea în facultate era atât de grea! Sfaturile, îndemnurile, încurajările făcute elevilor talentaţi au fost meritorii şi mulţi care le-au urmat îi aduc acum mulţumiri! Oricum, Ioan Boţ rămâne în istoria învăţământului un profesor de vastă valoare. Astfel de oameni ar trebui să fie răsplătiţi cu titlul de cetăţean de onoare al municipiului. Se spune că matematica este un apanaj al talentelor doar. Ioan Boţ a demonstrat de atâtea ori că este un apanaj al muncii, al răbdării, al înţelegerii şi ambiţiei celor care doresc s-o posede în mod ştiinţific şi trainic! Reţin la el bucuria realizării fiului Radu şi ziceam pentru mine: Câtă bucurie au părinţii când îşi văd copiii realizaţi!

Ceva asemănător simţea Ioan Boţ când afla că foştii elevi au devenit studenţi şi au ajuns, treptat, cineva în societate! Spunea că atunci când elevul şi-a depăşit profesorul înseamnă că a muncit bine şi chiar foarte bine! Şi cât adevăr avea! A avut Ioan Boţ preocupări multiple, aducându-şi din plin contribuţia, fiind pretutindeni o prezenţă dinamică, mobilizatoare, fapt care îi dă dreptul la preţuirea noastră, a prietenilor, a colegilor, a numărului imens de oameni care îl regretă!

Putea la 78 de ani să-şi privească cu satisfacţie bilanţul activităţii sale, cu roade bogate şi preţioase, adunate bob cu bob , în decursul a peste jumătate de veac de activitate.Cu deosebit respect şi admiraţie pentru acest minunat coleg care ne-a părăsit, demonstrând că suntem trecători pe scena lumii, pentru acest luptător pe baricadele neliniştii, a interesului naţional, fidel credinţei strămoşeşti şi în Bunul Dumnezeu! S-a încadrat de minune în tagma celor care au simţit lumea aceasta sufocată de răutate, în care acest popor încearcă să-şi regăsească demnitatea naţională, reuşind Ioan Boţ prin forţa cuvântului şi a exemplului personal, să fie pe baricada adevărului, luptând pentru cea mai înaltă cauză – a apărării şi slujirii demnităţii naţionale.

În numele tuturor care l-au cunoscut pe prof. Ioan Boţ, îmi permit ca aceste rânduri să le doresc a fi un şir de mulţumiri pentru tot ce a făcut în viaţa sa, promovând adevărata forţă a spiritualităţii româneşti! A oferit mult acestei societăţi şi a cerut mai nimic! Nici nu i s-a dat! N-a avut nevoie pentru că în firea lui a existat mereu mândria omului bine pregătit, stăpân pe sine, care nu s-a plâns nimănui, deşi avea pentru ce o face!

S-a stins cu profesia în gând! Familia şi prietenii nu-l vom uita! El rămâne în Sanctuarul matematicii, în cel al culturii române! Odihnească-l Bunul Dumnezeu în pacea Sa!

Teodor Curpaş





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts